Asociaţia "DumitruMărtinaş" - reprezentanta Romano-Catolicilor din regiunea istorică Moldova - România (românii denumiţi  de literatura maghiară "ceangăi"; în maghiară "csango" "csangos"; în franceză Tchangos; în germană Tschangos; în engleză Changos) - Asociation "Dumitru Mărtinaş" - representing Roman-Catholics of Moldavia (so called "csango" or "csangos").
English version


27.X. 2017 - DEZVELIREA BUSTULUI DEDICAT PROFESORULUI DUMITRU MĂRTINAȘ

SIMPOZIONULUI NAȚIONAL „ROMANO-CATOLICII DIN MOLDOVA. ISTORIE. ȘCOALĂ. IDENTITATEˮ


    Vineri, 27 octombrie 2017, Asociaţia Romano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş” şi Episcopia Romano-Catolică de Iaşi au organizat o amplă manifestare cultural-ştiinţifică dedicată omagierii profesorului Dumitru Mărtinaş, de la a cărui naştere s-au împlinit anul acesta (2017) 120 de ani. Programul manifestării a început lângă Catedrala „Sfinţii Petru şi Paul” din Bacău unde, la ora 10.00, în prezenţa unui public numeros a avut loc ceremonia de dezvelire şi sfinţire a bustului profesorului Dumitru Mărtinaş. La acest moment emoţionant şi important pentru comunitatea romano-catolică din Dieceza de Iaşi au participat PS Petru Gherghel (episcop de Iaşi), PS Aurel Percă (episcop auxiliar de Iaşi), pr. Isidor Dâscă (decan de Bacău), însoţiţi de mai mulţi preoţi catolici. Din partea autorităţilor locale au participat doamna Maricica Coşa (prefect al judeţului Bacău), domnul Silviu Pravăţ (vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bacău), directori de instituţii publice. Printre invitaţi a fost şi domnul Anton Anti, primarul comunei Butea (locul naşterii profesorului Dumitru Mărtinaş). vezi detalii>>>>

CENTENARUL LUPTELOR DE PE DEALUL COŞNA.

EROII ROMÂNI DE LA COTA 789
     În ziua de 10 august 2017, pe Dealul Coşna, la cota 789, Primăria Comunei Pîrgăreşti din judeţul Bacău a organizat, în colaborare cu Primăria Târgu Ocna şi Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” - filiala Bacău, o manifestare comemorativă dedicată Centenarului luptelor de pe Dealul Coşna, un moment istoric deosebit de important din cadrul Războiului de Reîntregire Naţională a României.

    La acest eveniment au participat autorităţi civile, bisericeşti şi militare, alături de numeroşi localnici (îmbrăcaţi în straie de sărbătoare şi purtând însemne tricolore), fiecare dintre ei urcând pe Dealul Coşna pentru a-i comemora pe ostaşii români căzuţi la datorie în urmă cu 100 de ani.
   
Printre invitaţi a fost şi prof. dr. Anton Coşa de la Muzeul de Istorie din Bacău (membru în Departamentul de Cercetare Istorică al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, consilier istoric al Asociaţiei Romano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”) care a rostit o alocuţiune privind importanţa istorică a luptelor de pe Dealul Coşna în contextul Războiului de Reîntregire Naţională a României, precum şi permanenta datorie a contemporanilor de a cinsti memoria eroilor neamului românesc. Redăm în continuare textul alocuţiunii prof. dr. Anton Coşa:
vezi detalii>>>>

 SEMNIFICAŢIA IMNULUI NAŢIONAL AL ROMÂNIEI 

Sâmbătă, 29 iulie 2017, a fost marcată în municipiul Bacău, în Piaţa Tricolorului,  Ziua Imnului Naţional al României.
   La această sărbătoare au participat: Maricica Coşa (prefectul judeţului Bacău), Silviu Ionel Pravăţ (vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bacău), Constantin Scripăţ (viceprimar al municipiului Bacău), cdr. dr. Valerică Vrăjescu (Comandantul Garnizoanei Bacău), alte autorităţi civile şi militare, reprezentanţi ai instituţiilor publice, ai Asociaţiei „Cultul Eroilor” – filiala Bacău, alături de un număr important de cetăţeni ai municipiului Bacău.
    Printre participanţi s-a aflat şi istoricul Anton Coşa, de la Muzeul de Istorie din Bacău, care a fost invitat să le vorbească celor prezenţi despre semnificaţia Imnului Naţional al României. Redăm în continuare textul alocuţiunii prof.dr. Anton Coşa.
vezi detalii>>>>
                                                                                                                                                                                 

O viaţă închinată unei opere. In memoriam professoris Dumitru Mărtinaş

     La Editura "Sapientia" a apărut recent cartea "O viaţă închinată unei opere. In memoriam professoris Dumitru Mărtinaş", lucrare coordonată de dr. Anton Coşa. Cartea apare în colecţia "Istoria Bisericii", în format 17x24, are 265 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 25 lei.
      Prefata coordonatorului:
     Volumul de faţă, pe care l-am intitulat "O viaţă închinată unei opere. In memoriam professoris Dumitru Mărtinaş", adună în paginile sale o serie de materiale (inedite şi edite) dedicate de-a lungul timpului profesorului Dumitru Mărtinaş.
    Profesorul Dumitru Mărtinaş este autorul cărţii "Originea ceangăilor din Moldova", operă publicată postum, care a adus în mediul ştiinţific o abordare deosebită privind originea românească a populaţiei romano-catolice din Moldova. Născut la 11 mai 1897, în satul Butea (fosta comună Miclăuşeni, actuala comună Butea) din judeţul Iaşi, într-o familie de ţărani catolici, copilul Dumitru Mărtinaş a arătat o evidentă dorinţă de a învăţa, fiind un elev silitor. Studiile secundare le va urma la Seminarul Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi (absolvindu-le în anul 1916), iar pe cele universitare la Facultatea de Filologie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi (cu diplomă de licenţă obţinută în anul 1922).
    Volumul de faţă, "O viaţă închinată unei opere. In memoriam professoris Dumitru Mărtinaş", este structurat pe un număr de 8 capitole: I. Articole şi studii despre viaţa şi activitatea profesorului Dumitru Mărtinaş; II. Extrase din volumul profesorului Dumitru Mărtinaş, "Originea ceangăilor din Moldova"; III. Medalia aniversară "Prof. Dumitru Mărtinaş"; IV. Cronica activităţii Asociaţiei Romano-Catolicilor din Moldova "Dumitru Mărtinaş"; V. Documente; VI. Note; VII. Bibliografie; VIII. Fotografii.
vezi detalii>>>>
                                                                                                                                                                                     
                                                                                                                                                                                              prof. dr. Anton Coșa








Actualitate
sigla asociatiei i

i

i Sfantu Gheorghe
În perioada 17-20 iulie 2016 a avut loc la Topliţa (judeţul Harghita) cea de-a XIX-a ediţie a "Zilelor Miron Cristea", manifestare cultural-ştiinţifică organizată de Fundaţia Culturală "Miron Cristea", Centrul Cultural Topliţa, Biblioteca Municipală "George Sbârcea", Primăria şi Consiliul Local Topliţa.
În perioada 14-20 august 2016 s-au desfăşurat lucrările celei de a XIV-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului. De la Bacău au participat ca invitaţi: ing. Gheorghe Bejan (preşedintele Asociaţiei Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş”) şi prof.dr. Anton Coşa.
În perioada 20-21 septembrie 2016, la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române din Bucureşti, a avut loc simpozionul ştiinţific: >Emancipare socială şi politică în România modernă. Noi perspective şi interpretări, în cadrul proiectului de cercetare "Mişcarea aboliţionistă în contextul emancipării civile şi politice în România modernă".
În perioada 6-7 octombrie 2016, Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" din Bacău, în parteneriat cu Arhivele Naţionale Bacău, în colaborare cu Asociaţia Generală a Arhiviştilor din România, Filiala Bacău, şi Decanatul Romano-Catolic Bacău, au organizat Simpozionul Naţional "Vasile Pârvan".
vezi detalii>>>>
vezi detalii>>>>
vezi detalii>>>>
vezi detalii>>>>

COVASNA: EROI CATOLICI DIN MOLDOVA ȊN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

COVASNACOVASNA

    În perioada 23-24 septembrie 2016, la Covasna, au avut loc lucrările celei de-a XXII-aediţii a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice:  Românii   din  sud-estul   Transilvaniei. Istorie.Cultură. Civilizaţie,  eveniment cultural-ştiinţific organizat de  Episcopia  Ortodoxă   a Covasneişi Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de   Studii   Covasna-Harghita,  Liga   Cultural-Creştină   „Andrei   Şaguna”, Asociaţia „Ştefadina” Bucureşti, cu sprijinul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Forumului Civical   Românilor   din   Covasna,   Harghita   şi   Mureş,  Asociaţiei   Cultural-Creştine   „Justinian Teculescu” Covasna şi Asociaţiei de Tineret GRIT Covasna. Din parteacomunităţii romano-catolicilor din Moldova au participat: prof.dr. Anton Coşa (membru   în Departamentul   de   Cercetare   Istorică   al   Episcopiei   Romano-Catolice   Iaşi)   şi Gheorghe Bejan (preşedintele Asociaţiei Romano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”). În cadrul ediţiei din acest an, pe lângă temele tradiţionale referitoare la istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, au fost dezbătute teme privind:  Centenarul Marii Uniri: proiecte de aniversare a evenimentului; 100 de ani de la declanşarea Războiului de Reîntregire Naţională; priorităţi arhivistice în era digitizării. În cadrul secţiunii „Istorie”, prof.dr. Anton Coşa a prezentat comunicarea: Eroi catolici din Moldova în Primul Război Mondial. În intervenţia sa, Anton Coşa a evidenţiat faptul că locuitorii catolici din Moldova şi-au dat în decursul istoriei propriile sacrificii pe altarul Patriei, participând efectiv la momentele istorice care au marcat destinul naţiunii române. Printre aceste momente s-a numărat şi Războiul de Reîntregire Naţională, de la începutul căruia marcăm, în anul 2016, trecerea unui veac. În timpul Primului Război Mondial, catolicii din Moldova au dat dovada dragostei faţă depământul pe care trăiau, jertfindu-se pentru apărarea acestuia, cu speranţa ca urmaşii lor să aibă oviaţă mai bună. De asemenea, Anton Coşa a punctat faptul că locuitorii catolici din Moldova nu i-au uitat nici o clipă „pe cei de ieri”, strămoşii lor, pe cei care şi-au sacrificat vieţile pentru un viitor mai bun „al celor de azi”. Memoria lor, a eroilor din acest spaţiu binecuvântat de Dumnezeu, este consemnată şi păstrată, dincolo de documentele de arhivă, şi pe monumentele de for public, pe acele monumente ale eroilor care au menirea de a le reaminti urmaşilor de jertfele înaintaşilor. În acest sens, vorbitorul a adus în atenţie şi câteva exemple privind modul în care au înţeles catolicii din Moldova să se îngrijească, de-a lungul vremii, de memoria acestor eroi. La rândul său, în cadrul secţiunii „Etnografie, sociologie şi cultură românească”, domnul Gheorghe Bejan le-a vorbit celor prezenţi despre câteva dintre proiectele prioritare ale AsociaţieiRomano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş.

prof. dr. Anton Coșa








Actualitate
sigla asociatiei i

i

i Sfantu Gheorghe
Situl nostru cuprinde informaţii despre istoria, cultura şi tradiţiile romano-catolicilor din regiunea istorică Moldova (România); românii de religie romano-catolică denumiţi ceangăi şi despre activitatea Asociaţiei Romano-Catolicilor “Dumitru Mărtinaş”.
În perioada 10-16 august 2015 s-au desfăşurat lucrările celei de a XIII-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului. De la Bacău au participat ca invitaţi: ing. Gheorghe Bejan (preşedintele Asociaţiei Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş”) şi prof.dr. Anton Coşa.
Luni, 3 august 2015, Asociaţia UNLIMITED CONNECTIONS din Bacău a organizat (la Complex Parc Pini Moineşti) deschiderea Taberei de Vară din cadrul Proiectului "Clubul Social al Tinerilor Băcăuani" (susţinut financiar de Consiliul Judeţean Bacău).
În perioada 27-28 martie 2015, la Sfântu Gheorghe (judeţul Covasna), Centrul European de Studii "Covasna-Harghita", Asociaţia "Ştefadina" Bucureşti şi Liga Cultural-Creştină "Andrei Şaguna" au organizat o serie de manifestări cultural-ştiinţifice.
vezi detalii>>>>
vezi detalii>>>>
vezi detalii>>>>
vezi detalii>>>>

       ALTE STIRI


Proiect izvorul
Organizatorii şi colaboratorii din cadrul proiectului „Clubul Tânărului European” au diseminat o altă activitate realizată prin contribuţia a peste 160 de tineri din satele cu populaţie majoritar romano-catolică: Arini, Cleja, Faraoani şi Vladnic.
Dr. Anton Coşa afirma că locuitorii romano-catolici din Moldova continuă, iată, şi în 2014, să fie denumiţi, în mod incorect ceangăi, şi în felul acesta sunt încadraţi fals într-o comunitate etnică, într-o minoritate etnică din România. Proiectul  „Clubul Tânărului European". Asociaţia Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş” reacționează la minciunile maghiare ale expoziției foto din Italia, ”Csango – Mostra fotografica di Stefano Marzoli”.
vezi detalii>>>> vezi detalii>>>> vezi detalii >>>> vezi detalii >>>>




Apariţii editoriale: Anton Coşa, Monografia satului Somuşca. Apariţii editoriale: Butea. monografie. Problematica romano-catolicilor din Moldova in volumul "Românii în dezbaterile Consiliului secuiesc din 1902. Premise şi reverberaţii". Testele AND confirmă faptul că aşa-zişii „ceangăi” sunt români.
vezi detalii >>>> vezi detalii >>>> vezi detalii >>>> vezi detalii >>>>

 PLEDOARIE PENTRU STIINTA SI ADEVAR

Port popular ceangaiesc      Iniţiativa de a constitui o asociaţie, care să se intituleze „Dumitru Mărtinaş” în amintirea şi memoria unui cărturar ce şi-a consacrat viaţa pentru cunoaşterea identităţii proprii şi a tuturor celor ce fac parte din comunităţile catolice din Moldova, mai bine zis din zona Romanului, a Iaşului, Bacăului şi Trotuşului, reprezintă, de fapt, dorinţa legitimă de recunoaştere a unui drept firesc în cadrul societăţii de astăzi: dreptul de a creşte, dreptul de a trăi în pace, de a urma propria cultură şi religie şi de a contribui la formarea familiei umane, după planul şi voinţa lui Dumnezeu.
    Fiecare persoană şi fiecare comunitate este chemată să-şi împlinească misiunea pe care o are în faţa istoriei şi nu poate renunţa la această contribuţie, chiar dacă este mai mică sau mai puţin numeroasă. Rolul fiecăruia este în proporţie cu demnitatea şi alegerea de a fi o persoană umană şi de a trăi în societatea în care şi prin care se simte realizat.
    Căile şi mijloacele prin care oamenii şi comunităţile îşi împlinesc menirea sunt în conformitate cu realităţile ambientului în care trăiesc şi în funcţie de moştenirile primite.Aşadar, religia, cultura, limba, obiceiurile şi evoluţia lor în timp sunt baza manifestărilor fiecărei persoane şi a fiecărei comunităţi.
    A cunoaşte aceste elemente reprezintă, de fapt, nu numai o condiţie pentru a putea  creşte şi contribui la binele general al societăţii, dar şi un mijloc fericit al realizării proprii şi al împlinirii chemării încredinţate de Creator.
    Pe baza acestor principii şi a acestor considerente dorim să continuăm spiritul de cercetare pe care l-a avut profesorul Mărtinaş, să manifeste curajul de a spune adevărul intern şi extern, pe care îl cunoaşte şi trăieşte, să promoveze înţelegerea, armonia, pacea şi frăţietatea între oameni, care sunt caracteristicile unui adevărat creştin şi de data aceasta catolic, adică universal, fără interese de alt ordin sau exclusiviste, ce ar respinge pe alţii, care au alte convingeri şi alte forme de a se manifesta.
    Dorim astfel să ne îndreptăm spre înaintaşi, spre trecut şi susţinuţi de principiile fundamentale ale creştinismului, rămânând adepţi fideli ai Celui care a venit să-i convingă pe toţi că trebuie să se iubească, să nu se învrăjbească pe motive de limbă, condiţii sociale sau culturi diferite, ci toţi să fie una, distrugând astfel zidul despărţitor şi stabilind pacea cu cei de aproape şi cu cei de departe (cf. Ef. 2,1 22).
    Îi chemăm pe toţi cei ce doresc, catolici şi necatolici, care vorbesc aceeaşi limbă a ştiinţei şi a iubirii, să-şi ofere priceperea şi cunoştinţele lor pentru a fi publicate pe site-ul nostru şi pe forum.

                                                                                                                                                                                 

 O falsă problemă: "ceangăii" din Moldova

     Între multiplele probleme apărute în existenţa românilor după revoluţia din decembrie 1989 se înscrie din nefericire şi falsa problemă a catolicilor, cu antecedente care vin din trecutul istoric, revendicarea de către unguri a romano-catolicilor moldoveni ca maghiari, sub denumirea de “ceangăi”, demonstrează fără dubiu faptul că minciuna şi falsificarea documentelor rămân şi astăzi direcţii de referinţă pentru politica externă ungară.        Cu toate că romano-catolicii din Moldova îşi afirmă din totdeauna identitatea românească, naţionalismul maghiar continuă să-i revendice.
    Inovaţie lingvistică a istoriografiei maghiare termenul de “ceangăi-maghiari”, sau “maghiari-ceangăi”, (în franceza Tchangos, în ungureste csangos, în germana Tschangos, în engleza changos), este perceput ca o jignire de către populaţia romano-catolică din Moldova si a creat o falsă problemă etnică ce serveşte guvernului ungar în politica privind protecţia maghiarilor din afara hotarelor.
    Bazată numai pe surse “istorice maghiare” falsa problemă a romano-catolicilor din Moldova, a devenit subiect de lucru pentru organismele europene cu atribuţii în domeniu, la iniţiativa guvernului maghiar care s-a folosit în acest sens de câteva asociaţii create artificial şi finanţate pe măsură. Liderii acestora, un cerc limitat de persoane, care migrează de la o asociaţie la alta (Via Spei, Asociaţia Ceangăilor Maghiari din Moldova, Siret - Cleja, etc.), numărând în total câteva zeci de oameni, reprezintă fie “importuri din Ardeal”, fie persoane şcolite peste noapteîn centre universitare din Ungaria.
    Lipsiţi de audienţă, dar având nevoie de o legitimare a acţiunilor întreprinse, au întocmit liste cu semnături pentru diverse ajutoare materiale, folosindu-le ulterior pentru a susţine solicitările de asistenţă educaţională şi religioasă în limba maghiară.
    Necunoaşterea acestui aspect a indus astfel în eroare organismele europene cu atribuţii în domeniu care, prin rezoluţiile adoptate în anul 2001 au concluzionat în mod surprinzător, că “ceangăii” ar fi o “minoritate etnică” compactă ca areal geografic, altfel spus, închisă, izolată şi condamnată la dispariţie. Căzute în această capcană organismele europene au acceptat aprioric „rolul salvator" al asociaţiilor pro-maghiare în privinţa aşa-zişilor “ceangăi” facilitând astfel neo-maghiarizarea catolicilor  moldoveni fapt ce ar putea conduce, în ultimă instanţă, la aberante soluţii teritoriale de tipul “pământuri ceangăieşti”. În acest fel nostalgia “Ungariei Mari” cunoaşte o interesantă metamorfoză adaptată indusiv realităţilor Europei de astăzi.

                                                                                                                                                                                 

 Dar cine sunt “ceangăii”?

       Catolicii moldoveni de astăzi sunt urmaşii ardelenilor români, în cea mai mare parte ţărani iobagi, care plecaţi în pribegie s-au aşezat în Moldova şi nu puţini în Muntenia. Creşterea neobişnuită a populaţiei catolice din Moldova a dus la apariţia a zeci de sate situate în bazinul mijlociu al Siretului cu accent pe Bacău, Neamţ şi laşi. Această plecare în pribegie apare abia după ce în câteva rânduri românii din Ardeal, scoşi în afara celor trei naţiuni medievale (unguri, saşi şi secui), s-au ridicat cerându-şi drepturile, la Bobâlna (1437),în 1514 sub Gheorghe Doja şi în 1784 cu Horea, Cloşca şi Crişan.
        Adânciţi în grozăviile legilor Tripartitului Werboczi românii erau la 1764 potrivit geografului austriac Hacquet “surghiuniţi de celelalte neamuri din Principat pe pământurile cele mai pustii şi părăsite,... fiecare sas sau ungur putând lua în stăpânire aceste locuri ... gonindu-1 pe acesta (românul) în munţi cu toată familia sa, unde nu găseşte decât stânci, sau chiar silindu-1 să iasă din ţară”.
        Referitor la denumirea de “unguri” cu care moldovenii ortodocşi îi numeau pe românii transilvăneni, aceasta se datora, potrivit episcopului de Bacău, Stanislau Jezierski la 1763, faptului că erau catolici şi veneau din Ţara Ungurească (Transilvania), pe care o părăseau din cauza deposedărilor de pământ, restrângerii drepturilor şi creşterii obligaţiilor, dar mai ales a lipsei recunoaşterii naţionale. Românii transilvăneni s-au adăugat comunităţilor catolice deja existente în Moldova medievală (secolul XIII), ca urmare a misionarismului Romei.
        Deformata idee, frecvent vehiculată şi din nefericire însuşită de unii, potrivit căreia cel puţin după nume am fi maghiari, îşi are explicaţia în politica naţionalistă maghiară, care a avut ca apogeu Apariţia în 1898 sub controlul Ministeruluide Interne de la Budapesta a “Societăţii Centrale de Maghiarizare a Numelui”. În virtutea regulamentului acestei societăţi, şi prin intermediul preoţilor catolici maghiari, românii primeau nume ungureşti deoarece “...prin maghiarizarea numelui de familie, adică prin botez naţional cel cu nume străin este primit în Societatea maghiară”. Fapt istoric de necontestat susţinut de un document oficial, care nu a avut niciodată un echivalent românesc, politica de maghiarizare a numelor constituie un important filon de inspiraţie şi pentru liderii politici ai Ungariei de astăzi.
        Ce machiavelism mai mare poate exista dacă ieri ne goneau de pe pământul nostru, iar astăzi ne botează “ceangăi-maghiari” şi ne cheamă înapoi cu certificate de “nobleţe maghiară”!?. Este ca şi cum între victimă şi călău se creează dintr-o dată o asemenea iubire încât victima sărută mâna celui care tocmai i-a furat casa şi pământul.
        Pentru că după 1990 au început să apară o serie de emisari ai Budapestei, care solicită nici mai mult nici mai puţin, ca noi, urmaşii pribegilor de ieri, să spunem că suntem maghiari. Botezându-ne “ceangăi”, adică un fel de maghiari corciţi, au devenit dintr-o dată extrem de grijulii faţă de soarta noastră şi declarându-ne o populaţie arhaică lipsită de intelectuali, transformă religia noastră într-un subiect care induce ideea că ceea ce este catolic este automat şi ungur.
        De aici şi până la transformarea catolicilor într-o minoritate etnică aşa cum o face raportul finlandezei - Titty Isohookana-Asunmaa -, nu este decât un pas. Care s-a făcut trebuie să recunoaştem, şi pe fondul ignoranţei clasei noastre politice, sau cel puţin al unei părţi, la care se adaugă serioase carenţe în domeniul politicii noastre externe şi nu în ultimul rând, al administraţiilor judeţene care nu au sprijinit localităţite catolice.
        Formulările din raportul menţionat sunt cel puţin surprinzătoare în condiţiile în care anterior redactării lui au existat reacţii ale unor comunităţi catolice (în localitatea Cleja din judeţul Bacău 1995 şi 1997) când populaţia a respins pe bună dreptate tentativele U.D.M.R. şi asociaţiilor maghiare de a le denatura identitatea românească. Dezavuaţi de populaţia catolică, astăzi, cei câţiva lideri pro-maghiari s-au concentrat în 2-3 localităţi, unde îşi au domiciliul, transformând locuinţele proprii în “şcoală şi biserică”, ţinând cursuri şi oficiind serviciul religios în limba maghiară.
        Absolut “originală” soluţia este de fapt ilegală, încălcând atât legislaţia privind organizarea învăţământului cât şi dreptul canonic. Profitând de precaritatea dotării existente în unele şcoli din mediul rural, în special în domeniul calculatoarelor, aceşti lideri înghesuie în câteva spaţii improprii, copii cu vârste şi pregătiri diferite, ademenindu-i şi condiţionând serviciile oferite de învăţarea limbii maghiare. Se încalcă astfel toate normele metodologice, pedagogice şi organizatorice necesare a fi respectate pentru autorizarea unei instituţii de învăţământ, în conformitate cu legistaţia românească şi europeană.
        Alături de cele câteva calcutatoare şi manuale primite de la Budapesta, deseori în zonă îşi fac apariţia şi preoţi maghiari din Transilvania şi Ungaria, care în aceleaşi spaţii oficiază serviciul religios în limba maghiară. Potrivit dreptului canonic, preoţii străini care vin şi oficiază în aceste localităţi, încalcă autoritatea Episcopiei de laşi, în condiţiile în care nu au acceptul episcopului de Iaşi.  Aceste reglementări sunt general valabile în toată lumea catolică.
        Considerăm că readucerea în discuţie a problemei şcolilor în limba maghiară în satele catolice din Moldova este lipsită de temeinicie, susţinătorii acestei idei raportându-se la un fals precedent încercând să găsească o legitimare istorică, acolo unde ea nu există. În mod concret este vorba de iniţiativa din anii 1950 impusă de puterea sovietică de la Moscova autorităţilor comuniste româneşti de a introduce în Moldova şcoli în limba maghiară.
        În contextul istoric de atunci, motivaţiile autorităţilor comuniste faţă de înfiinţarea şcolilor în limba maghiară, au fost cât se poate de originale, în conformitate cu idealul internaţionalismului de factură sovietică. Nereuşind să-şi apropie comunităţile catolice prin instituţia ecleziastică, regimul comunist nu a ezitat să-i încadreze pe catolici într-un mod nedrept, în categoria unei minorităţi etnice făcând astfel un serviciu imens naţionalismului maghiar.   
        Autorităţile comuniste au ignorat însă tocmai părerea celor pentru care au înfiinţat aceste şcoli maghiare, anume romano-catolici din Moldova, care nu au ezitat să ceară în mod firesc înlocuirea acestora cu şcoli româneşti. Experimentul impus din afară care nu ţinea cont de identitatea românească a populaţiei romano-catolice din Moldova, a fost sortit eşecului.
        Privind retrospectiv, această argumentaţie este evident că problema romano-catolicilor din Moldova are profunde determinări politice exterioare României, astfel încât tentativele de reactualizare generează aceleaşi reacţii şi atitudini de respingere în rândul comunităţilor catolice. În acest context relevante pentru identitatea românească a catolicilor din Moldova sunt excelentele relaţii de convieţuire cu ortodocşii, între ei neexistând niciodată probleme interconfesionale sau conflicte. Stau mărturie atât căsătoriile cât şi convieţuirea în aceleaşi localităţi şi, mai nou, vizita Suveranului Pontif în România la invitaţia Întâiului Stătător al Bisericii Ortodoxe Române.
       Intensitatea mereu crescândă a acestor acţiuni provocatoare a solicitat din partea noastră găsirea unor instrumente prin intermediul cărora comunităţile catolice din Moldova să-şi poată afirma, pentru a nu ştiu câta oară, identitatea românească.
        În condiţiile în care filo-maghiarii, aşa cum de altfel am menţionat, au înfiinţat o serie de asociaţii ce au ca fondatori aceeaşi 10-20 de oameni fără a se supune niciodată unei dezbateri publice pentru a cunoaşte susţinerea de care se bucură (sic'), în 17 martie 2001, 1000 de catolici delegaţi de 40 de comunităţi din Moldova, în şedinţă publică, au pus bazele Asociaţiei Romano-Catolicilor “Dumitru Mărtinaş”. Adunarea Generală s-a constituit într-o mult aşteptată ocazie, în care, în mod public, participanţii şi-au afirmat încă o dată originea românească şi au protestat împotriva celor care doresc să-şi atingă scopurile lor politice pe seama romano-catolicilor.
    Printr-un vot unanim Asociaţia a fost mandatată să promoveze identitatea românească a romano-catolicilor din Moldova, anulând ipostaza folosirii lor în favoarea unor interese străine.
    Pentru aceasta, prima iniţiativă a Comitetului de Coordonare a constituit-o iniţierea unei corespondenţe cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, pe adresa căreia a fost trimis un material reprezentativ privind adevărata stare de fapt. Din păcate, nici până astăzi forul european nu a dat un răspuns demersului nostru, iar rezoluţiile adoptate ulterior nici măcar nu le-a luat în calcul.
    În pofida acestei experienţe triste, membrii comunităţii noastre îşi exprimă speranţa că vocea lor va fi auzită şi ascultată de organismele europene, iar pe viitor deciziile care îi privesc vor fi adoptate cu respectarea principiilor şi normelor care guvernează comunitatea europeană. Spunem aceasta cu referire clară la principiul Uniunii Europene “unitate în diversitate” întrucât şi noi reprezentăm o componentă românească a familiei europene, de religie romano- catolică. în ultimă instanţă, făcând parte din marea comunitate catolică europeană, ca români reprezentăm o punte peste imaginara linie culturală trasată de Samuel Huntington. Această precizare doreşte să anuleze ideea că dincolo de hotarele actuale ale catolicismului maghiar pot exista şi chiar există catolici de altă etnie, respectiv români. “Pământeni catolici”, cum îi numea în Sfatul Ţării la 1857 Costache Negri sau “răzeşi catolici” potrivit lui Mihail Kogălniceanu, catolicii din Moldova, care s-au privit întotdeauna ca români, au devenit, mai ales în ultimii 10 ani, un subiect viu de discutat, fără voia lor. Mai mult decât atât, peste noapte, un parlamentar maghiar ales pe listele U.D.M.R. în judeţul Bihor s-a autoproclamat în Parlamentul României, reprezentantul catolicilor din Moldova, în condiţiile în care circumscripţia sa electorală se află la peste 600 km faţă de Moldova.
    Informăm că romano-catolicii din Moldova şi-au exprimat opţiunile electorale la fel ca toţi românii, astfel încât formaţiunea politică de care aparţine parlamentarul respectiv (U.D.M.R.) nu a obţinut nici un loc în legislativul României la nici una din alegerile democratice din l990 până astăzi.

În concluzie:

- “Ceangăii” nu există: există doar români romano-catolici, ei nu sunt o minoritate etnică pentru că limba maternă a catolicilor moldoveni este limba română, obiceiurile, portul popular, cultura populară a acestora, sunt specifice naţiunii române.
- Catolicii din Moldova au fost şi sunt români, iar apartenenţa lor la religia romano-catolică nu dă dreptul nimănui să-i revendice.

Prezentarea lor ca maghiari are motivaţii politice străine de identitatea acestora.
- Nu se poate vorbi de o discriminare a catolicilor din Moldova de către majoritatea ortodoxă, în condiţiile în care şi unii şi alţii sunt români şi convieţuiesc în bună pace.
- Himera “Ungariei Mari” nostalgie a liderilor maghiari de astăzi este străină catolicilor din Moldova.
- Este necesară o atitudine fermă din partea statului român referitoare la amestecul străin în problema catolicilor din Moldova.          
                                                                                                                                                         



Toate articolele şi materialele paginilor acestui website sunt înregistrate şi protejate de legile dreptului de autor. Nici un material de pe acest website nu poate fi reprodus parţial, integral sau modificat fără permisiunea noastră.
Contact