prezentate dintr-o multiplă perspectivă: sub aspect istoric, al organizării administrativ-teritoriale,

toponimic, al organizării eclesiastice, al evoluţiei construcţiilor de biserici (în ordine alfabetică).

Repertoriul comunităților romano-catolice din Moldova

Oraş în judeţul Vrancea. Denumiri istorice: Egydhalma, Agiud, Adgiud. Prima menţiune documentară: 9 aprilie 1433. Evoluţie demografică: 1874 (15 credincioşi); 1899 (45 credincioşi); 1901 (35 catolici); 1999 (177 familii; 615 credincioşi); 2003 ( 140 familii cu 596 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1991. Filiale: Burcioaia, fără biserică; Urecheşti-Slobozia, fără biserică; Păuneşti, fără biserică; Rugineşti-Copăceşti, fără biserică; Pufeşti, fără biserică; Huruieşti, fără biserică; Pradaiş, fără biserică; Sârbi+Lehoncea – Podu Turcului, fără biserică. Biserică: construită în anul 1991, cu hramul “Schimbarea la faţă a lui Isus”.
A D J U D
Sat în componenţa comunei Tămăşeni, judeţul Neamţ. Denumiri istorice: Agiudeni, Giudiani, Dzidafalva, Giudeno, Giudena. Prima menţiune documentară: 16 februarie 1603. Evoluţie demografică: 1646 (100 credincioşi); 1696 (56 credincioşi); 1745 (15 familii catolice); 1762 (30 de case cu 148 suflete); 1901 (264 familii cu 1042 credincioşi); 1940 ( 467 familii cu 1818 credincioşi); 2003 (1271 familii cu 5835 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1776. Biserica: Prima bisericuţă de lemn la Adjudeni s-a construit în anul 1776. Următoarea biserică, tot de lemn, s-a construit în anul 1810, înlocuind-o pe cea anterioară. Prima biserică de zid s-a ridicat în Adjudeni în cursul anului 1875. Această biserică va fi modificată între anii 1927-1928, continuând să existe până în anii 1972-1974. În aceşti ani, în urma construirii în jurul ei a unei biserici noi, mai mari, terminată în anul 1986, va fi inclusă în cadrul acesteia. Hramul bisericii catolice din Adjudeni este “Coborârea Sfântului Duh”.
A D J U D E N I
Sat în comuna Găiceana, judeţul Bacău. Denumiri istorice: Slobozia Ungurenii; Ungurenii; Ungurii. Prima menţiune documentară: Prin hrisovul din 8 noiembrie 1817, domnul Moldovei, Scarlat Alexandru Calimachi i-a acordat vornicului Costachi Sturza privilegiul de a putea aduce de peste graniţă liuzi, având scutire de unele dări. Acesta a pus relativ repede în practică hotărârea dată de către domn, aducând din Transilvania un număr de 80 de liuzi, pe care i-a aşezat pe moşia sa, Găiceana, satul astfel întemeiat numindu-se Unguri, Ungureni, perpetuând la nivel toponimic denumirea dată locuitorilor acestei aşezări, anume unguri sau ungureni, datorită faptului că proveneau din Ţara Ungurească, cum mai era denumită pe atunci Transilvania. Numele de astăzi al aşezării provine de la un toponim local Arinoasa. Evoluţie demografică: 1820 (80 credincioşi); 1841 (100 familii); 1995 (389 familii; 1466 credincioşi); 1999 (408 familii; 1472 credincioşi); 2003 (405 familii cu 1428 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1960. Filiale: Găiceana, fără biserică; Huţu, fără biserică; Bodeasa, fără biserică; Podu Turcului, fără biserică. Biserica: Prima biserică de lemn a fost construită în anul 1844, conform statisticii bisericilor catolice din Moldova din 1871-1872. În anul 1910 s-a ridicat prima biserică de zid, care va fi însă avariată de cutremurul din 4 martie 1977, motiv pentru care se va hotărî demolarea ei şi reclădirea integrală, demers finalizat în anul 1981, noua biserică având hramul “Naşterea Sfintei Fecioare Maria”.
A R I N I
Municipiu în judeţul Bacău. Denumiri istorice: Baccovia, Bachovia. Prima menţiune documentară: 1391-1392. Evoluţie demografică: 1885 (209 familii; 811 credincioşi); 1895 (214 familii; 850 credincioşi); 1926 (248 familii; 888 credincioşi); 1946 (350 familii; 1100 credincioşi); 1968 (670 familii; 2520 credincioşi); 1983 (3925 familii; 13840 credincioşi); 2003 (5942 familii; 22729 credincioşi). Organizare eclesiastică: Fostă Episcopie între anii 1391/1392 – 1818. Parohii: “Fericitul Ieremia Valahul”, cu biserică construită în anul 1991; “Sfânta Cruce”, cu biserică în construcţie din anul 1992; “Sfântul Nicolae”, cu o primă biserică ridicată în anul 1846. În anul 1992 s-a construit o nouă biserică, lângă cea veche, având acelaşi hram; “Izvoare”, cu o primă biserică, de lemn, ridicată în anul 1886. În anul 1948 s-a construit actuala biserică având hramul “Sfântul Francisc de Assisi”. Biserici: În oraşul Bacău a existat încă din secolul al XIV-lea o mănăstire franciscană care avea şi o biserică anexă cu hramul “Sfânta Fecioară”. În anul 1676, din cauza râului Bistriţa, biserica s-a surpat, o bună parte intrând sub ape. Studiind izvoarele istorice care fac referire la oraşul Bacău, am constatat faptul că acestea amintesc aici de existenţa a două biserici catolice şi anume: una cu hramul “Sfânta Fecioară” (catedrala episcopală) şi a doua cu hramul “Sfântul Nicolae” (viitoarea biserică parohială), ultima pe locul unde se află şi astăzi, suferind evident în timp o serie de restaurări şi reconstrucţii. În urma surpării catedralei episcopale centrul de cult al catolicilor din oraşul Bacău va deveni biserica cu hramul “Sfântul Nicolae”. În anul 1728 se va construi pe locul ei o nouă biserică a cărei dăinuire va fi pusă sub semnul întrebării în anul 1835. Prin urmare, în anul 1836 Prefectul Misiunii Apostolice a Moldovei, Pr. Carol Magni, cerea Sfintei Congregaţii De Propaganda Fide permisiunea de a începe construcţia unei alte biserici catolice în oraşul Bacău. Lucrările de construcţie a bisericii vor începe însă abia în anul 1839, în acelaşi perimetru, sub conducerea noului Prefect al Misiunii Apostolice a Moldovei, Petru Rafael Arduini, fiind sfinţită pe 6 decembrie 1846. Lângă această biserică, care dăinuie şi astăzi, în anul 1992, s-a construit o nouă biserică având tot hramul “Sfântul Nicolae”.
B A C Ă U
Adjud Adjudeni Arini Bacău Baraţi Barticeşti Bălţaţi Băluşeşti Bârgăuani Berzunţi Bijghir Botoşani Brusturoasa Buhonca Buruieneşti Butea Cacica Călugăreni Câmpulung Moldovenesc Chetriş Cireşoaia Ciucani Ciugheş Cleja
Coman Comăneşti Corhana Cotnari Dărmăneşti Dofteana Faraoani Fălticeni Fărcăşeni Floreşti Focşani Focuri Frumoasa Fundu Răcăciuni Galaţi Galbeni Gheorghe Doja Gherăeşti Gioseni Gura Humorului Hălăuceşti Horgeşti Horleşti Huşi
Iaşi Iugani Izvoarele Lespezi Lilieci Luizi-Călugăra Luncaşi Mărgineni Mirceşti Mogoşeşti-Siret Moineşti Nicolae Bălcescu Nicoreşti Nisiporeşti Oituz Oneşti Oţeleni Paşcani Pârgăreşti Piatra Neamţ Pildeşti Ploscuţeni Poiana Micului Poiana Negri
Pralea Prăjeşti Pustiana Răchiteni Rădăuţi Răducăneni Roman Rotunda Sagna Sascut Sat Satu Nou (Neamt) Satu Nou (Bacau) Săbăoani Sărata Săveni Schineni Siret Slănic Moldova Slobozia Soloneţu Nou Somuşca Stufu Suceava Şcheia
Ştefan cel Mare Talpa Tămăşeni Tărâţa Târgu Frumos Târgu Ocna Târgu Trotuş Tecuci Tomeşti Traian (Neamt) Traian (Bacau) Trebeş Tuta Valea Mare Valea Seacă Vatra Dornei Vaslui Văleni Vizantea Vladnic
Sat în comuna Mărgineni, judeţul Bacău. Denumiri istorice: Borat, Boraz. Prima menţiune documentară: Este în legătură cu mănăstirea franciscană întemeiată aici în anul 1410. Evoluţie demografică: 1745 (30 familii); 1777 (150 credincioşi); 1995 (460 familii; 1550 credincioşi); 1999 (501 familii; 1555 credincioşi); 2003 (531 familii şi 1699 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1981. Filială: Măgura, cu biserică în construcţie. Biserici: Prima biserică s-a construit în anul 1745, din lemn, dăinuind până în anul 1801 când s-a ridicat o altă biserică, în cimitir. Demersurile privind construcţia actualei biserici, cu hramul “Coborârea Duhului Sfânt”, au început în anul 1927, lucrările fiind practic terminate în anul 1932.
B A R A Ț I
Sat în comuna Boteşti, judeţul Neamţ. Denumiri istorice: Bartika. Prima menţiune documentară: Satul s-a format prin venirea de locuitori din Transilvania, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Denumirea o întâlnim pentru prima oară la 1 februarie 1790. Evoluţie demografică: 1995 (541 familii; 2018 credincioşi); 1999 (745 familii; 2452 credincioşi); 2003 (744 familii; 2577 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1946. Filiale: Boteşti, fără biserică. În administraţie: Gherăeştii Noi, cu biserică construită în anul 1958, având hramul “Sfânta Fecioară Maria, Regina Lunii Mai”. Biserici: Prima biserică s-a construit din lemn în anul 1832. În anul 1893 s-a ridicat actuala biserică, modificată şi ea de mai multe ori în timp, fiind extinsă în anii 1969-1970, având hramul “Sfântul Iosif Muncitorul”.
B A R T I C E Ș T I
Sat, comuna Bălţaţi, judeţul Iaşi. Denumiri istorice: Gugea. Prima menţiune documentară: 1473. Evoluţie demografică: 1995 (272 familii; 848 credincioşi); 1999 (309 familii; 562 credincioşi); 2003 (327 familii; 963 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1969. Filiale: Sprânceana, cu biserică construită în anul 1960, având hramul “Naşterea Sfintei Fecioare Maria”; Mădârjeşti, fără biserică; Sârca, fără biserică; Larga Jijiei, fără biserică; Erbiceni, fără biserică; Războieni, fără biserică; Bogonaş, fără biserică. Biserici: Prima biserică datează din anul 1910, fiind ulterior înlocuită de o alta, construită pe acelaşi amplasament, în anul 1932, având hramul “Coborârea Sfântului Duh”.
B Ă L Ț A Ț I
Sat, comuna Icuşeşti, judeţul Neamţ. Denumiri istorice: Băloşeşti, Bălăşeşti. Prima menţiune documentară: 8 martie 1422. Evoluţie demografică: 1803 (17 locuitori); 1854 (40 familii); 1995 (433 familii; 1512 credincioşi); 1999 (474 familii; 1679 credincioşi); 2003 (487 familii; 1708 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1955. Filiale: Recea, cu biserică construită în 1953, având hramul “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”; Ion Creangă, fără biserică. Biserici: Prima biserică datează din anul 1856, clădită cu sprijinul consulului Wilhelm von Kotzebue, proprietarul satului. În arhiva parohială se află un interesant document, redactat în limba latină, din cuprinsul căruia aflăm că: în anul Domnului 1854, în prima vinere, credincioşii noştri romano-catolici din Băluşeşti, 35 de familii din Săbăoani şi 5 familii din Barticeşti au cumpărat acest teren de la priorul Magnific Wilhelm Kotzebue, din dărnicia căruia s-a construit această biserică în cinstea Sfântului Ioan Nepomuc în anul 1856 al cărui prim administrator am fost eu. P. Valentin Ferenczij, paroh de Tămăşeni. Această biserică va dăinui până în anul 1977, când va fi amplificată şi reclădită în întregime, având hramul “Naşterea Sfintei Fecioare Maria”.
B Ă L U Ș E Ș T I
Sat, comuna Bârgăuani, judeţul Neamţ. Denumiri istorice: Bargovano, Bargoano. Prima menţiune documentară: 1403. Evoluţie demografică: 1762 (53 credincioşi); 1995 (338 familii; 1049 credincioşi); 1999 (350 familii; 930 credincioşi); 2003 (325 familii; 915 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1894. Biserici: Prima biserică, din cărămidă, a fost construită în anul 1830. Ea va fi demolată în anul 1894 când se va ridica actuala biserică din Bârgăuani, cu hramul “Sfânta Maria Magdalena”, sub oblăduirea preotului iezuit Ernestus Herden, înmormântat la puţin timp chiar în biserica pe care a ctitorit-o.
B Â R G Ă U A N I
Sat, comuna Berzunţi, judeţul Bacău. Denumiri istorice: Berzunţul, Bersunte, Berzonţul. Prima menţiune documentară: 1570. Evoluţie demografică: 1840 (37 familii; 160 credincioşi); 1995 (379 familii; 1175 credincioşi); 1999 (399 familii; 1220 credincioşi); 2003 (398 familii; 1216 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1952 Filiale: Turluianu, cu biserică construită în anul 1925, având hramul “Preasfânta Inimă a lui Isus”; Bălăneasa, cu biserică construită în anul 1890, având hramul “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”; Prăjoaia, fără biserică; Moreni, fără biserică; Scăriga; fără biserică; Dragomiru, fără biserică; Bereşti-Tazlău, fără biserică; Heligiu, fără biserică. Biserici: Prima biserică a fost ridicată în anul 1831, ea fiind ulterior înlocuită cu o alta în anul 1860. Actuala biserică a fost construită în 1954, având hramul “Inima Neprihănită a Preasfintei Fecioare”.
B E R Z U N Ț I
Sat în comuna Buhoci, judeţul Bacău. Denumiri istorice: Satunovum, Satu Nou, Ulm, Micloşeşti, Nicloşeşti, Satu Nou-Micloşeşti, Satu Nou-Bijghir. Prima menţiune documentară: Aşezarea s-a format la începutul secolului al XIX-lea, locuitorii catolici venind aici din satul vecin Prăjeşti. De aici şi înţelesul denumirii de Satu Nou. Toponimul Ulm, provenea de la pârâul omonim care străbate satul, în vreme ce denumirea Micloşeşti, derivă de la numele de familie Miclăuş, frecvent întâlnit în sat. Denumirea actuală s-a folosit în statisticile oficiale începând din prima jumătate a secolului XX. Evoluţie demografică: 1850 (324 credincioşi); 1874 (422 credincioşi); 1995 (589 familii; 2310 credincioşi); 1999 (695 familii; 2480 credincioşi); 2003 (731 familii; 2367 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1968. Filiale: Buhoci, cu biserică construită în anul 1948, având hramul “Sfântul Francisc de Assisi”; Buhocel, fără biserică. Biserici: Prima biserică, de lemn s-a construit în anul 1850. În anul 1888 avem informaţii relative la construcţia unei alte biserici, probabil din materiale mai rezistente. Actuala biserică s-a ridicat din cărămidă, de către credincioşi în anul 1958, având hramul “Sfânta Fecioară Maria Îndurerată”.
B I J G H I R
Municipiu, judeţul Botoşani. Denumiri istorice: Botuszan, Târgul Doamnei. Prima menţiune documentară: secolul al XVI-lea. Evoluţie demografică: 1995 (262 familii; 695 credincioşi); 1999 (283 familii; 717 credincioşi); 2003 (289 familii; 723 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1843. Filiale: Dorohoi, cu biserică construită în anul 1905, având hramul “Sfântul Iosif Muncitorul”; Bucecea, fără biserică. Biserici: În anul 1836 s-a ridicat o capelă catolică. În anul 1847 s-a construit prima biserică catolică, cu hramul “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, biserică amplificată şi modificată în forma actuală în anul 1872.
B O T O Ș A N I
Sat, comuna Brusturoasa, judeţul Bacău. Denumiri istorice: Brusturosa. Prima menţiune documentară: Aşezare întemeiată în cursul secolului XIX. Evoluţie demografică: 1995 (277 familii; 814 credincioşi); 1999 (279 familii; 796 credincioşi); 2003 (298 familii; 900 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1995. Filiale: Cuchiniş, fără biserică; Buruienişu de Sus, cu biserică construită în 1954, cu hramul “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”; Agăş, fără biserică. Biserici: Biserica din Brusturoasa s-a ridicat în anul 1992, având hramul “Sfinţii Apostoli Petru şi Paul”.
B R U S T U R O A S A
Sat, comuna Doljeşti, judeţul Neamţ. Denumiri istorice: Buhonka. Prima menţiune documentară: 1801. Evoluţie demografică: 1801 (10 familii; 42 credincioşi); 1999 (206 familii; 783 credincioşi); 2003 (209 familii; 730 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1996. Biserici: În anul 1874 avem informaţii privind existenţa unei capele la Buhonka. Actuala biserică, din cărămidă, s-a construit în anul 1939, având hramul “Înălţarea Sfintei Cruci”.
B U H O N C A
Sat în comuna Doljeşti, judeţul Neamţ. Denumiri istorice: Borianest, Burianest. Prima menţiune documentară: 1587. Evoluţie demografică: 1762 (84 credincioşi); 1777 (250 credincioşi); 1995 (917 familii; 3712 credincioşi); 2003 (968 familii; 3671 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1920. Biserici: Prima biserică, din cărămidă, a fost construită în anul 1864, arzând mai apoi într-un incendiu, în 1872. Va fi refăcută de localnici, funcţionând până în anul 1937 când s-au finalizat lucrările la actuala biserică, având hramul “Sfântul Iosif Muncitorul”.
B U R U I E N E Ș T I
Sat, comuna Butea, judeţul Iaşi. Denumiri istorice: Miclăuşeni, Nicloseni. Prima menţiune documentară: Comunitatea catolică este atestată în a doua jumătate a secolului XVIII. Toponimul a fost folosit în statistici în forma actuală începând din secolul XX, până atunci fiind uzitată denumirea de Miclăuşeni, deşi în graiul localnicilor întotdeauna s-a folosit denumirea Butea. Aşezarea Miclăuşeni este menţionată documentar încă din veacul al XV-lea, fiind dăruită de către domnul Alexandru cel Bun ca moşie vornicului Miclăuş (căruia îi va perpetua numele), important dregător al Moldovei. Evoluţie demografică: 1762 (38 familii; 171 credincioşi); 1777 (350 credincioşi); 1995 (1105 familii; 3760 credincioşi); 2003 (1115 familii; 3548 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1789. Filială: Miclăuşeni, fără biserică. Biserici: Prima biserică s-a ridicat în anul 1826, dăinuind până în anul 1920 când s-a construit o biserică nouă, reclădită în forma actuală integral, între anii 1977-1980, având hramul “Preasfânta Treime”.
B U T E A
Sat, comuna Cacica, judeţul Suceava. Prima menţiune documentară: Comunitatea catolică s-a format la sfârşitul secolului al XVIII-lea, ca urmare a colonizării cu familii de mineri polonezi, originari din regiunea Bohnea şi Kalucz, din salina Wieliczka, aduşi aici în anul 1785 pentru a lucra la exploatarea zăcămintelor de sare descoperite în zona Cacica. Evoluţie demografică: 1995 (254 familii; 624 credincioşi); 1999 (228 familii; 568 credincioşi); 2003 (270 familii; 687 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1810. Filiale: Păltinoasa, cu biserică ridicată în 1912, cu hramul “Înălţarea Domnului”; Ilişeşti, cu biserică construită în 1880, cu hramul “Sfânta Elisabeta a Portugaliei”; Vârful Dealului, fără biserică; Pârteştii de Sus, fără biserică; Pârteştii de Jos, fără biserică. Biserici: Prima biserică s-a zidit în anul 1810. În anul 1903 au început lucrările de construcţie ale bisericii actuale, din piatră cioplită şi cărămidă, după planurile arhitectului polonez Talowski. Această biserică, în stil gotic, a fost ridicată în jurul vechii biserici care a continuat să fie funcţională până la terminarea lucrărilor, în anul 1905. S-a amenajat de asemenea şi o grotă imitând-o pe cea de la Lourdes, precum şi o capelă, cu hramul “Sfânta Varvara”, patroana minerilor, în interiorul salinei. La Cacica a fost adusă, de către preotul Iacob Bogdanowicz, de la o biserică din Stanislawow icoana “Madona Neagră”, o copie după icoana miraculoasă de la Cestohowa, fiind încastrată în altarul principal al actualei biserici gotice, devenind în timp vestita icoană făcătoare de minuni de la Cacica, motiv de pelerinaj pentru credincioşii catolici.
C A C I C A
Sat în componenţa comunei Dămieneşti, judeţul Bacău. Denumiri istorice: Kalughereni. Prima menţiune documentară: 2 iulie 1622. Evoluţie demografică: 1835 (93 case); 1850 (279 credincioşi); 1995 (296 familii; 1140 credincioşi); 2003 (344 familii; 996 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1975. Filială: Roşiori, cu o primă biserică construită în anul 1837. Actuala biserică s-a construit în 1976, cu hramul “Regina Sfântului Rozariu”. Biserici: Prima biserică, din paiantă, s-a ridicat în anul 1837. Lucrările la actuala biserică au început în perioada interbelică, fiind aproape terminată în anul 1947, dar finisată în întregime în anul 1970.
C Ă L U G Ă R E N I
Oraş în judeţul Suceava. Prima menţiune documentară: secolul al XIV-lea. Evoluţie demografică: 1995 (232 familii; 469 credincioşi); 1999 (182 familii; 318 credincioşi); 2003 (160 familii; 280 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1785. Filiale: Pojorâta, cu biserică construită în anul 1893, având hramul “Adormirea Maicii Domnului”; Fundu Moldovei, cu biserică construită în anul 1838, având hramul “Sfânta Treime”; Moldoviţa, cu biserică construită în anul 1908, având hramul “Naşterea Sfintei Fecioare”; Vatra Moldoviţei, cu biserică construită în anul 1891, având hramul “Sfânta Ana”; Prisaca, cu biserică construită în anul 1911, având hramul “Înălţarea Sfintei Cruci”; Vama, cu biserică construită în anul 1886, având hramul “Vizita Maicii Domnului”; Molid, fără biserică. Biserici: În anul 1785, o dată cu înfiinţarea centrului parohial, s-a construit probabil şi o capelă, biserica catolică ridicându-se ceva mai târziu în anul 1815. Cu unele reparaţii această biserică dăinuie şi astăzi.
C Â M P U L U N G M O L D O V E N E S C
Sat, comuna Tamaşi, judeţul Bacău. Denumiri istorice: Ketrest, Ketris. Prima menţiune documentară: secolul al XVIII-lea. Evoluţie demografică: 1995 (296 familii; 833 credincioşi); 1999 (304 familii; 942 credincioşi); 2003 (297 familii; 1024 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1986. Filiale: Tamaşi, cu biserică construită în anul 1874, având hramul “Naşterea Sfintei Fecioare”; Furnicari, cu biserică construită în anul 1935, având hramul “Regina Sfântului Rozariu”. Biserici: Prima biserică a fost construită din paiantă în anul 1836, închinată “Sfântului Mihail Arhanghelul”. Ulterior, s-a ridicat o altă biserică, din bârne, în anul 1951. Actuala biserică s-a construit în anul 1995.
C H E T R I Ș
Suburbie a oraşului Slănic Moldova, judeţul Bacău. Denumiri istorice: Sf. Ana, Slănic-Cerdac, Slănic-Sf. Ana, Slanik. Prima menţiune documentară: secolul al XIX-lea. Evoluţie demografică: 1995 (610 familii; 2015 credincioşi); 1999 (630 familii; 2041 credincioşi); 2oo3 (606 familii; 2155 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1968. Biserici: Prima biserică a fost construită din paiantă în anul 1841. În anul 1922 s-a pus piatra fundamentală a biserici noi, din piatră cioplită, lucrările fiind mult îngreunate de vitregiile vremurilor, finalizarea înregistrându-se abia în anul 1946, când s-a dat în folosinţă.
C I R E Ș O A I A
Sat în comuna Răcăciuni, judeţul Bacău. Denumiri istorice: Ciocani, Csik seu Ciokan. Prima menţiune documentară: Aşezarea a fost întemeiată de către ascendenţii locuitorilor catolici de astăzi, emigraţi din Transilvania în secolul al XVIII-lea. Evoluţie demografică: 1835 (13 familii); 1850 (183 credincioşi); 1999 (346 familii; 1277 credincioşi); 2003 (358 familii; 1334 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1995. Filiale: Berindeşti, cu biserică construită în anul 1920, având hramul “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”; Dumbrăveni, cu biserică construită în anul 1996, având hramul “Sfânta Fecioară Maria Îndurerată”. Biserici: Prima biserică s-a ridicat în anul 1830 din paiantă. Ulterior, în anul 1925 s-a construit o altă biserică, renovată de mai multe ori în timp. În anul 1991 s-a construit actuala biserică din Ciucani.
C I U C A N I
Sat în comuna Palanca, judeţul Bacău. Denumiri istorice: Csuges, Ciugies. Prima menţiune documentară: Comunitatea s-a format în urma venirii aici a unor emigranţi din Transilvania, în secolul al XVIII-lea. Evoluţie demografică: 1835 (13 familii); 1840 (32 familii; 144 credincioşi); 1999 (554 familii; 1564 credincioşi); 2003 (598 familii; 1658 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1941. Filială: Palanca, fără biserică. Biserici: În anul 1840 este menţionată existenţa unei capele închinate “Preacuratei Fecioare Maria”. În anul 1850 este amintită biserica, construită din bârne, în mijlocul cimitirului, lăcaş de cult care, cu unele reparaţii şi amenajări ulterioare există şi astăzi. În anul 2000 s-a construit actuala biserică, având hramul “Sfânta Maria a Zăpezii”.
C I U G H E Ș
Sat, comuna Cleja, judeţul Bacău. Denumiri istorice: Clesa, Clessia. Prima menţiune documentară: 3 mai 1588. Evoluţie demografică: 1696 (76 credincioşi); 1781 (624 credincioşi); 1800-1801 (251 familii; 1448 credincioşi); 1807 (350 familii; 1928 credincioşi); 1814 (407 familii; 2020 credincioşi); 1850 (1264 credincioşi); 1874 (1697 credincioşi); 1895 (384 familii; 1383 credincioşi); 1999 (1201 familii; 4483 credincioşi); 2003 ( 1227 familii; 4337 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1793. Parohie în administraţie: Cleja-Buda, cu biserică construită în anul 1993, având hramul “Sfântul Marcu”. Biserici: Anul deschiderii parohiei, 1793, presupune implicit şi posibilitatea, dacă nu chiar necesitatea existenţei unui lăcaş de cult, probabil o capelă. Anul 1811 este cel în care s-a ridicat prima biserică, care a rezistat până în anul 1906 când s-a construit actuala biserică cu hramul “Sfântul Francisc”, renovată ulterior de mai multe ori. Între documentele de arhivă ale Parohiei Cleja am găsit şi o notiţă inedită cuprinzând un scurt istoric al bisericii din 1906. De aici am aflat că biserica “a fost construită în anul 1906 prin contribuţia benevolă a credincioşilor din Cleja. Ctitorul bisericii a fost venerabilul preot Gratian Karpati. Biserica este construită din cărămidă, având fundaţia de piatră, cărămidă şi var, iar acoperişul din tablă. Turnul este o imitaţie a stilului neogotic, iar corpul bisericii este construit în stilul roman. Bolta este din lemn, ornamentat simplu. Clădirea în interior măsoară 27m lungime şi 10m lăţime, iar în înălţime 13 m. Altarul este construit din lemn; deasupra lui, într-o nişă din perete se află statuia Sf. Francisc de Assisi, patronul bisericii. Mai posedă încă două altare laterale în nava principală, construite din cărămidă. Corul este spaţios, construit din lemn, în el se află orga de mărime mijlocie, marca Wegenstein. În spatele altarului principal este amplasată sacristia, o încăpere de cca 3m / 5m, iar în partea laterală a presbiterului se află două sacristii pentru bărbaţi. Biserica mai posedă 3 clopote, montate în turn, dintre care cel mai mare cântăreşte 500 kg. Biserica a fost pictată prin contribuţia credincioşilor în anul 1950”. (Arhivele Naţionale Bacău, Fond Parohia Romano-Catolică Cleja, inventar, F – 459). În ultimii ani această biserică a fost din nou renovată, fiind mărită spre altar şi dobândind astfel o formă de cruce, păstrând însă stilul iniţial.
C L E J A
Sat, comuna Sănduleni, judeţul Bacău. Denumiri istorice: Koman. Prima menţiune documentară: 28 ianuarie 1409. Evoluţie demografică: 1995 (362 familii; 1257 credincioşi); 1999 (430 familii; 1409 credincioşi); 2003 (437 familii; 1619 credincioşi); Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1968. Filiale: Petricica, cu o primă biserică construită în anul 1842. În anul 1960 s-a ridicat o altă biserică. pentru ca în 1991 să fie construită actuala biserică cu hramul “Sfinţii Apostoli Petru şi Paul”; Bârzuleşti, cu biserică construită în anul 1995, cu hramul “Preasfânta Treime”; Valea Turluiului, fără biserică; Olăreşti, fără biserică; Popescu, fără biserică; Sănduleni, fără biserică; Prisaca, fără biserică. Biserici: Prima biserică s-a construit în anul 1879. În anul 1928 s-a ridicat o altă biserică, din paiantă, pentru ca în 1991 să se construiască actuala biserică cu hramul “Sfânta Fecioară Maria, Regină”.
C O M A N
Oraş în judeţul Bacău. Denumiri istorice: Komanest, Komanyfalva, Komanesty. Prima menţiune documentară: 23 iunie 1606. Evoluţie demografică: 1995 (372 familii; 1316 credincioşi); 1999 (380 familii; 1306 credincioşi); 2003 (363 familii; 1267 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1989. Filiale: Vermeşti, cu o primă biserică ridicată în anul 1910. Actuala biserică s-a construit în anul 1993, având hramul “Coborârea Sfântului Duh”; Asău, fără biserică. Biserici: Prima bisericuţă s-a ridicat în anul 1840, restaurată mai târziu în 1872. Actuala biserică, din piatră s-a construit în anul 1925, având hramul “Sfântul Anton de Padova”.
C O M Ă N E Ș T I
Sat, comuna Dulceşti, judeţul Neamţ. Denumiri istorice: Ciorana, Corcanum. Prima menţiune documentară: 1790. Evoluţie demografică: 1866 (38 familii; 176 credincioşi); 1886 (42 familii; 172 credincioşi); 1896 (42 familii; 176 credincioşi); 1912 (63 familii; 254 credincioşi); 1926 (83 familii; 318 credincioşi); 1946 (98 familii; 381 credincioşi); 1995 (255 familii; 790 credincioşi); 1999 (270 familii; 720 credincioşi); 2003 (240 familii; 615 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1990. Filiale: Roşiori, fără biserică; Dulceşti, fără biserică. Biserici: În anul 1869 s-a ridicat o capelă, iar la sfârşitul secolului al XIX-lea, în anul 1895 s-a construit o nouă biserică, mărită şi restaurată între anii 1948-1952, având hramul “Sfânta Fecioară Maria Îndurerată”.
C O R H A N A
Sat, comuna Cotnari, judeţul Iaşi. Denumiri istorice: Kuthnar, Kotnar. Prima menţiune documentară: 1420. Evoluţie demografică: 1599 (198 familii; 1083 credincioşi); 1995 (225 familii; 674 credincioşi); 1999 (241 familii; 745 credincioşi); 2003 (245 familii; 745 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie menţionată în anul 1599. Filiale: Hârlău, cu biserică construită în anul 1950, având hramul “Naşterea Sfintei Fecioare”; Deleni, cu o capelă ridicată în anul 1992, având hramul “Sfânta Inimă a lui Isus”. În administraţie: Belceşti, cu biserică construită în anul 1910, având hramul “Sfânta Tereza a Pruncului Isus”. Filiale: Iosupeni, cu biserică construită în anul 1948, având hramul “Regina Sfântului Rozariu”; Arman, fără biserică. Biserici: Relaţiile privind comunitatea catolică din Cotnari pomenesc aici de existenţa a patru biserici. Este vorba de actuala biserică de lemn din cimitir, de biserica mare, gotică, ale cărei ruine se mai văd şi astăzi, de biserica cu hramul “Sfântul Leonard”, precum şi de biserica având hramul “Sfântul Urban”. Actuala biserică romano-catolică din Cotnari, cu hramul “Înălţarea Sfintei Cruci”, a fost iniţial o capelă construită în jurul anului 1900, amplificată şi modificată ulterior de mai multe ori, din anul 1985 căpătând caracteristicile bisericii de astăzi.
C O T N A R I
Sat, comuna Dărmăneşti, judeţul Bacău. Denumiri istorice: Dormonesti, Dermenask. Prima menţiune documentară: 9 iunie 1546. Evoluţie demografică: 1850 (280 credincioşi); 1995 (449 familii; 1671 credincioşi); 1999 (473 familii; 1749 credincioşi); 2003 (498 familii; 1784 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1853. Biserici: Prima biserică s-a construit în anul 1813 din lemn. Actuala biserică, din bârne, s-a ridicat în 1928, având hramul “Preasfânta Inimă a lui Isus”.
D Ă R M Ă N E Ș T I
Sat, comuna Dofteana, judeţul Bacău. Denumiri istorice: Doftona, Dohtana, Doftena. Prima menţiune documentară: 8 septembrie 1436. Evoluţie demografică: 1850 (120 credincioşi); 1995 (453 familii; 1542 credincioşi); 2003 (491 familii; 1603 credincioşi). Organizare eclesiastică: Parohie înfiinţată în anul 1990. Filiale: Bogata, cu o primă biserică ce s-a ridicat în 1885, biserica actuală fiind construită mai târziu, în anul 1937, având hramul “Înălţarea Sfintei Cruci”; Păcuri, cu o primă biserică ridicată în anul 1886, biserica actuală fiind construită în anul 1946, cu hramul “Sfântul Francisc de Assisi”. Biserici: Prima biserică s-a ridicat în 1850. În anul 1947 s-a construit o altă biserică, din bârne, pentru ca, în anul 1999 să fie construită noua biserică, cu hramul Sfântul Mihail”.
D O F T E A N A

Asociaţia "Dumitru Mărtinaş" - reprezentanta Romano-Catolicilor din regiunea istorică Moldova - România (românii denumiţi de literatura maghiară

"ceangăi"; în maghiară "csango" "csangos"; în franceză Tchangos; în germană Tschangos; în engleză Changos) - Asociation "Dumitru Mărtinaş" -

representing Roman-Catholics of Moldavia (so called "csango" or "csangos").

Asociatia Dumitru Martinas - romano-catolici din Moldova - denumiți de literatura maghiară ceangăi, ciangăi, csango