Confirmarea supremă, “regina probelor” în stabilirea etniei unei persoane,
este testul ADN
Pe toți aceia care doresc să își cunoască originea etnică,
îi invităm să-și facă testul ADN pentru etnie.
Asta … doar pentru ei.
Pentru ca ei să-și afle identitatea.
Pentru ca ei să-și afle originea și să-și cunoască strămoșii.
Pentru ca ei să fie convinși de adevărata, proprie, identitate.
Pentru noi, nu contează (profilul lor genetic).
Oricare ar fi rezultatul, noi îi considerăm frați în Domnul.
EXPLICAȚII ȘI ÎNDRUMĂRI PENTRU CEI CARE DORESC SĂ ÎȘI AFLE ETNIA
Proiectul
Genomul
Uman
care
a
fost
derulat
de
oameni
de
știință
din
lumea
întreagă,
începând
cu
anul
1990,
este
un
proiect
internațional
de
cercetare
genetică,
derulat
cu
scopul
principal
de
a
descifra
codul
genetic
uman
și
identificarea
genelor
responsabile
pentru
bolile
genetice,
modul
în
care
aceste
gene declanșează boala, prevenirea apariției bolilor genetice și vindecarea acestor boli.
Concomitent
cu
scopul
principal
de
prevenire
a
bolilor
genetice,
odată
descifrat
codul
genetic,
poate
contribui
la
înțelegerea
istoriei
omenirii
și
evoluția
speciei
umane
dar
poate
contribui
și
la
stabilirea
legăturilor
de
rudenie
dintre
părinți
și
copii,
implicit
de
stabilire
a
descendenței
unor
grupuri
de
persoane,
comunități,
popoare,
astfel
încât
să
se
poată
evidenția
caracteristicile
genetice
ale
unui
popor,
evoluția
istorică
și
diversitatea
genetică
a
membrilor
unui
popor
sau
dimpotrivă
izolarea
și
singularitatea, tipicitatea unui popor.
Separat
de
acest
proiect
amplu,
organizații
științifice,
universități
din
lumea
întreagă,
au
derulat
proiecte
de
mică
amploare,
având
ca
scop
descifrarea
codului
genetic
pentru
anumite
grupuri
de
persoane.
În
ultimii
20
de
ani,
sute
de
milioane
de
persoane
au
apelat
-
din
proprie
inițiativă
-
la
testele
ADN
în
vederea
stabilirii
etniei
proprii
și
au
reușit
să-și
găsească
noi
membri
de
familie
și
să-și
descopere
originile etnice.
Testul
ADN
este
non
invaziv
și
presupune
colectarea
probei
din
care
va
fi
extras
materialul
genetic,
prin
impregnarea
cu
salivă,
cu
ajutorul
unui
tampon
mic
de
vată,
de
pe
interiorului
obrazului,
timp
de
aproximativ 45 de secunde.
Proba
astfel
recoltată
se
înaintează
laboratorului
de
analize
genetice
care
va
comunica
rezultatul
în
aproximativ 30 de zile.
Rezultatele testului ADN sunt confidențiale și se comunică numai titularului.
Legături utile pentru cei ce doresc să facă testul ADN pentru etnie
https://www.myheritage.ro
https://www.ancestry.com
http://www.homednadirect.ro
http://www.eurogentest.org
https://www.23andme.com/
https://www.familytreedna.com/
Cei
interesați
pot
găsi
și
alte
site-uri
specializate
în
testare
ADN,
prin
interogarea
motoarelor
de
căutare cu textul “
teste ADN pentru etnie
”.
Din
rapoartele
științifice
pentru
care
există
legături
în
partea
inferioară
a
acestei
pagini,
dar
mai
ales
din
tabelele
statistice
care
redau
structura
genetică
a
popoarelor
din
Europa,
structură
stabilită
distinct
pe
baza
cromozomului
Y
și
pe
baza
ADN-ului
mitocondrial,
rezultă
că
și
alte
popoare
europene
sunt
un
amestec
de
etnii,
populațiile
din
aceste
țări
având
fiecare
un
fond
genetic
majoritar
dar
cu
importante
contribuții
genetice
de
la
alte
popoare
europene
și
cu
contribuții
minore
de
la
populații
de
pe
alte continente.
Din
aceleași
statistici,
rezultă
că
și
popoarele
din
zona
balcanică
a
Europei,
descind
din
populațiile
care
au
existat
și
s-au
dezvoltat
pe
acest
teritoriu
încă
din
neolitic,
în
genomul
acestor
populații
existând
un
fond
genetic
majoritar,
comun
tuturor
acestor
popoare,
la
care
se
adaugă
contribuții
genetice
de
la
alte
populații
care
au
migrat
în
zonă
sau
populații
din
vecinătate,
cu
care
localnicii
au
intrat
în
contact,
respectiv: de la romani, greci, sciți, sarmați, celți, germani, etc..
Raportat
la
istoria
antică,
se
constată
că
fondul
genetic
specific
regiunii
balcanice
este
majoritar
la
popoarele din următoarele țări:
•
SERBIA
-
95
%
dintre
sârbii
de
astăzi
sunt
purtători
ai
fondului
genetic
local
(comun
cu
bulgarii,
românii,
maghiarii,
croații,
slovenii,
muntenegrenii,
bosniacii,
macedonenii,
austriecii
și
moldovenii),
concluzia
fiind
că
majoritatea
sârbilor
sunt
urmași
ai
populațiilor
care
trăiau
în
antichitate
în
Iliria,
Dalmația
și
Moesia
(regiuni
istorice
în
care
astăzi
se
regăsesc
Serbia,
Croația,
Muntenegru,
Albania,
Slovenia, Bulgaria).
•
CROAȚIA
-
90
%
dintre
croații
de
astăzi
sunt
purtători
ai
fondului
genetic
local
(comun
cu
bulgarii,
românii,
maghiarii,
sârbii,
slovenii,
muntenegrenii,
bosniacii,
macedonenii,
austriecii
și
moldovenii),
concluzia
fiind
că
majoritatea
croaților
sunt
urmași
ai
populațiilor
care
trăiau
în
antichitate
în
Iliria,
Dalmația
și
Moesia
(regiuni
istorice
în
care
astăzi
se
regăsesc
Serbia,
Croația,
Muntenegru,
Albania, Slovenia, Bulgaria).
•
BOSNIA
ȘI
HERȚEGOVINA
-
90
%
dintre
bosniacii
de
astăzi
sunt
purtători
ai
fondului
genetic
local
(comun
cu
bulgarii,
românii,
maghiarii,
austriecii,
croații,
slovenii,
muntenegrenii,
sârbii,
macedonenii
și
moldovenii),
concluzia
fiind
că
majoritatea
bosniacilor
sunt
urmași
ai
populațiilor
care
trăiau
în
antichitate
în
Iliria,
Dalmația
și
Moesia
(regiuni
istorice
în
care
astăzi
se
regăsesc
Serbia,
Croația, Muntenegru, Albania, Slovenia, Bulgaria).
•
SLOVENIA
-
90
%
dintre
slovenii
de
astăzi
sunt
purtători
ai
fondului
genetic
local
(comun
cu
austriecii,
bulgarii,
românii,
maghiarii,
croații,
sârbii,
muntenegrenii,
bosniacii,
macedonenii
și
moldovenii)
concluzia
fiind
că
majoritatea
slovenilor
sunt
urmași
ai
populațiilor
care
trăiau
în
antichitate
în
Iliria,
Dalmația
și
Moesia
(regiuni
istorice
în
care
astăzi
se
regăsesc
Serbia,
Slovenia,
Croația, Muntenegru, Albania, Bulgaria).
•
MUNTENEGRU
-
90
%
dintre
muntenegreni
de
astăzi
sunt
purtători
ai
fondului
genetic
local
(comun
cu
austriecii,
bulgarii,
românii,
maghiarii,
croații,
slovenii,
sârbii,
bosniacii,
macedonenii
și
moldovenii),
concluzia
fiind
că
majoritatea
muntenegrenilor
sunt
urmași
ai
populațiilor
care
trăiau
în
antichitate
în
Iliria,
Dalmația
și
Moesia
(regiuni
istorice
în
care
astăzi
se
regăsesc
Serbia,
Croația,
Muntenegru, Albania, Slovenia, Bulgaria).
•
MACEDONIA
DE
NORD
-
90
%
dintre
locuitorii
Republicii
Macedonia
de
Nord
de
astăzi
sunt
purtători
ai
fondului
genetic
local
(comun
cu
bulgarii,
românii,
maghiarii,
croații,
slovenii,
muntenegrenii,
bosniacii,
sârbii,
austriecii
și
moldovenii),
concluzia
fiind
că
majoritatea
macedonenilor
sunt
urmași
ai
populațiilor
care
trăiau
în
antichitate
în
Iliria,
Dalmația
și
Moesia
(regiuni
istorice
în
care
astăzi se regăsesc Serbia, Croația, Muntenegru, Albania, Bulgaria).
•
ROMÂNIA
-
90
%
dintre
românii
de
astăzi
sunt
purtători
ai
fondului
genetic
local
(comun
cu
bulgarii,
sârbii,
maghiarii,
croații,
slovenii,
muntenegrenii,
bosniacii,
macedonenii,
austriecii
și
moldovenii)
concluzia
fiind
că
majoritatea
românilor
sunt
urmași
ai
populațiilor
care
trăiau
în
antichitate în Dacia și Moesia (regiuni istorice în care astăzi se regăsesc România și Bulgaria).
•
UNGARIA
-
85
%
dintre
maghiarii
de
astăzi
sunt
purtători
ai
fondului
genetic
local
(comun
cu
austriecii,
bulgarii,
românii,
sârbii,
croații,
slovenii,
muntenegrenii,
bosniacii,
macedonenii
și
moldovenii),
concluzia
fiind
că
majoritatea
maghiarilor
sunt
urmași
ai
populațiilor
care
trăiau
în
antichitate
în
Dacia,
Iliria
și
Panonia
(regiuni
istorice
în
care
astăzi
se
regăsesc
România,
Serbia,
Croația
și Ungaria).
•
REPUBLICA
MOLDOVA
-
85
%
dintre
locuitorii
Republicii
Moldova
de
astăzi
sunt
purtători
ai
fondului
genetic
local
(comun
cu
bulgarii,
românii,
maghiarii,
croații,
slovenii,
muntenegrenii,
bosniacii,
austriecii,
macedonenii
și
sârbii)
concluzia
fiind
că
majoritatea
moldovenilor
sunt
urmași
ai
populațiilor
care
trăiau
în
antichitate
în
Dacia
și
Sarmația
(regiuni
istorice
în
care
astăzi
se
regăsesc
România,
Republica Moldova și Ucraina).
•
BULGARIA
-
80
%
dintre
bulgarii
de
astăzi
sunt
purtători
ai
fondului
genetic
local
(comun
cu
sârbii,
românii,
maghiarii,
austriecii,
croații,
slovenii,
muntenegrenii,
bosniacii,
macedonenii
și
moldovenii)
concluzia
fiind
că
majoritatea
bulgarilor
sunt
urmași
ai
populațiilor
care
trăiau
în
antichitate
în
Tracia
și
Moesia
(regiuni
istorice
în
care
astăzi
se
regăsesc
Bulgaria,
Turcia
(zona
europeană), Macedonia, Serbia și România).
•
AUSTRIA
-
65
%
dintre
austriecii
de
astăzi
sunt
purtători
ai
fondului
genetic
local
(comun
cu
sârbii,
românii,
maghiarii,
croații,
slovenii,
muntenegrenii,
bosniacii,
macedonenii,
bulgarii
și
moldovenii)
concluzia
fiind
că
majoritatea
austriecilor
sunt
urmași
ai
populațiilor
care
trăiau
în
antichitate
în
Noricum,
Raetia
și
Panonia
(regiuni
istorice
în
care
astăzi
se
regăsesc
Austria,
Elveția
și
Ungaria).
Același
profil
genetic
specific
popoarelor
menționate
mai
sus,
se
regăsește
și
la
alte
popoare
din
Europa,
doar
că
la
acele
popoare
fondul
genetic
majoritar
nu
este
cel
specific
pentru
țările
menționate
mai
sus,
acele
popoare
având
un
fond
genetic
majoritar
diferit
de la o țară la alta.
Dintre
țările
europene
ai
căror
locuitori
sunt
purtători
ai
genelor
specifice
regiunii
balcanice,
menționăm
pe
cele
cu
un
procentaj
mare
de
locuitori
care
sunt
purtători
de
gene
provenind
de
la
traci,
daci
și
iliri
și
care
se
înrudesc
cu
popoarele
actuale
din
regiunea
balcanică:
•
SLOVACIA
-
80
%
dintre
slovacii
de
astăzi
sunt
purtători
de
gene
provenind
de
la
traci,
daci
și
iliri (popoare care locuiau în antichitate în regiunea balcanică).
•
CEHIA
-
75
%
dintre
cehii
de
astăzi
sunt
purtători
de
gene
provenind
de
la
traci,
daci
și
iliri
(popoare care locuiau în antichitate în regiunea balcanică).
•
ALBANIA
-
70
%
dintre
albanezii
de
astăzi
sunt
purtători
de
gene
provenind
de
la
traci,
daci
și
iliri (popoare care locuiau în antichitate în regiunea balcanică).
•
UCRAINA
-
60
%
dintre
ucrainenii
de
astăzi
sunt
purtători
de
gene
provenind
de
la
traci,
daci
și
iliri (popoare care locuiau în antichitate în regiunea balcanică).
•
POLONIA
-
55
%
dintre
polonezii
de
astăzi
sunt
purtători
de
gene
provenind
de
la
traci,
daci
și
iliri (popoare care locuiau în antichitate în regiunea balcanică).
•
LITUANIA
-
40
%
dintre
lituanienii
de
astăzi
sunt
purtători
de
gene
provenind
de
la
traci,
daci
și
iliri (popoare care locuiau în antichitate în regiunea balcanică).
•
GRECIA
-
35
%
dintre
grecii
de
astăzi
sunt
purtători
de
gene
provenind
de
la
traci,
daci
și
iliri
(popoare care locuiau în antichitate în regiunea balcanică).
•
GERMANIA
-
30
%
dintre
germanii
de
astăzi
sunt
purtători
de
gene
provenind
de
la
traci,
daci
și
iliri (popoare care locuiau în antichitate în regiunea balcanică).
•
LETONIA
-
25
%
dintre
letonii
de
astăzi
sunt
purtători
de
gene
provenind
de
la
traci,
daci
și
iliri
(popoare care locuiau în antichitate în regiunea balcanică).
•
ESTONIA
-
25
%
dintre
estonienii
de
astăzi
sunt
purtători
de
gene
provenind
de
la
traci,
daci
și
iliri (popoare care locuiau în antichitate în regiunea balcanică).
Asemănări, înrudire, filiație și afinitate între popoare
Pe
baza
tuturor
rapoartelor
genetice,
a
tabelelor
cu
procentajul
haplogrupurilor
prezente
la
populațiile
europene
și
a
situațiilor
statistice
întocmite
de
către
geneticieni
(care
se
pot
regăsi
accesând
legăturile
de
mai
jos),
se
constată
că
–
dacă
avem
în
vedere
doar
fondul
genetic
majoritar
în
țările
menționate mai sus, se ajunge la concluzia că -
TOATE POPOARELE BALCANICE SE ÎNRUDESC GENETIC RESPECTIV AȘA-ZIȘII
CEANGĂI SUNT ASEMĂNĂTORI ROMÂNILOR ȘI SE ÎNRUDESC GENETIC CU
MAJORITATEA BULGARILOR, SÂRBILOR, CROAȚILOR, SLOVENILOR,
MUNTENEGRENILOR, BOSNIACILOR, AUSTRIECILOR, MAGHIARILOR,
MACEDONENILOR și MOLDOVENILOR
Toate
aceste
popoare
se
înrudesc
prin
strămoșii
lor
comuni:
tracii,
dacii
și
ilirii
(dacii
și
ilirii
fiind
ei
înșiși
din
neamul
tracilor),
locuitori
ai
teritoriilor
din
zona
balcanică,
dar
la
aceste
potriviri
genetice
se
adăugă
alte
potriviri
genetice
provenind
de
la
contribuția
genetică
transmisă
acestor
popoare
de
alte
populații
cu
care
acestea
au
intrat
în
contact
(romanii,
grecii,
otomanii,
sciții,
sarmații,
etc.)
și
de
la
popoare
care
au
migrat
în
această
zonă,
unele
dintre
acestea
stabilindu-se
aici
și
contopindu-se
cu
localnicii
(exemplu:
celții,
goții,
gepizii,
etc.),
aceste
contribuții
genetice
fiind
minoritare
în
genomul
maghiarilor,
austriecilor,
sârbilor,
bulgarilor,
românilor,
croaților,
slovenilor,
muntenegrenilor,
bosniacilor, macedonenilor și moldovenilor.
Persoanele interesate să verifice corectitudinea datelor prezentate mai sus, pot accesa
siturile specializate în cercetare genetică și cele de documentare, pentru care există
legături în partea finală a acestei pagini.
Rezultate ale testelor ADN pentru etnie
efectuate de către romano-catolici din Moldova, din proprie inițiativă
Urmare
a
interesului
manifestat
pentru
descoperirea
propriei
identități,
pentru
aflarea
propriei
origini
și
descoperirea
unor
membri
ai
familiei
necunoscuți
sau
petru
a
afla
informații
despre
rudele
îndepărtate,
unii
dintre
romano
catolicii
din
regiunea
Moldova,
au
efectuat
-
din
proprie
inițiativă
-
testul ADN pentru etnie.
Prin
amabilitatea
acestora,
am
intrat
în
posesia
unor
date
concrete
despre
originea
etnică
a
romano-catolicilor
care
au
aflat
propiile
origini
etnice
apelând
la
site-uri
de
specialitate
în
cercetare
genetică și genealogie.
Din
păcate,
rezultatul
acestor
teste
nu
poate
fi
prezentat
pe
site-ul
nostru,
așa
cum
a
fost
comunicat
titularilor,
deoarece
ar
încălca
termenii
și
condițiile
stabilite
de
către
site-urile
specializate
în
testare
genetică,
potrivit
cărora
persoanele
care
solicită
testul
ADN,
sunt
obligate
să
respecte
-
printre
altele
-
regula
conform
căreia:
“
…serviciile
ADN
sunt
destinate
numai
utilizării
personale,
private
și
pentru
informarea titularilor și nu pot fi utilizate în legătură cu eforturi comerciale sau de cercetare…
”.
Vă prezentăm câteva concluzii, rezultate din aceste analize genetice:
Din
conținutul
rapoartelor
de
analiză
genetică
a
etniei,
rezultă
că
titularii
sunt
în
proporții
cuprinse
între
75
%
și
95
%
urmașii
unor
populații
care
au
conviețuit
în
Europa
în
urmă
cu
peste
5000
de
ani,
în
profilul
genetic
al
titularilor
frecvența
cea
mai
mare
a
haploguruilor
având-o
genele
specifice
populațiilor
din
zona
blcanică
cu
peste
70
%,
urmată
apoi
de
populația
din
zona
de
nord
și
de
vest
a
Europei, cu procente în jur de 45 % și populația din zona de sud a Europei, cu procente în jur de 20 % .
La
profilul
genetic
al
titularilor,
contribuția
principală
o
are
populația
care
s-a
dezvoltat
în
cadrul
culturilor
Cucuteni,
Coțofeni,
Baden
și
parțial
în
zone
aparținând
altor
culturi
care
s-au
dezvoltat
în
zona
Europei
Centrale,
în
epoca
neolitică,
respectiv
pe
teritoriul
de
azi
al
țărilor
europene
Serbia,
Croația,
Slovenia,
Bosnia,
Macedonia,
Albania,
Ungaria,
Cehia,
Slovacia,
Germania,
Austria,
Polonia,
Italia
(zona
de
nord),
Ucraina
(zona
de
vest),
România
(exceptând
Dobrogea),
Bulgaria
(exceptând
zona de est), Grecia (zona de nord).
Aceste
rezultate
confirmă
teoria
că
romano-catolicii
din
Moldova
sunt
români,
având
trăsături
genetice
specifice
populației
care
a
trăit
în
zona
în
care
astăzi
se
află
Serbia,
Croația,
etc.,
incluzînd
și
partea
de
vest
a
României,
respectiv
Banatul
și
zona
cetății
Sarmizegetusa
Regia,
centrul
politico-
administrativ
al
Daciei,
populația
României
având
-
în
unele
cazuri
-
peste
90
%
contribuție
genetică
de
la Daci, oameni care au trăit aici încă din neolitic.
Profilul
genetic
al
romano-catolicilor
conține
(în
proporții
mai
mici)
și
haplogrupuri
specifice
populațiilor
antice
care
au
trăit
în
zona
teritoriului
european
pe
care
în
prezent
se
află
Spania,
Franța,
Italia, Germania, Elveția, Irlanda, Scoția.
Prezența
unor
gene
specifice
ibericilor,
irlandezilor,
scoțienilor,
galilor
și
germanilor,
este
justificată
de
contactul
populației
din
Transilvania
cu
Imperiul
Roman,
în
cadrul
căruia
erau
încorporate popoare din Peninsula Iberică, Franța, Germania, etc..
Este
cunoscut
și
demonstrat
istoric
și
arheologic
că
celții
au
ocupat
Transilvania
în
jurul
anului
335
IC și au stăpânit acest teritoriu până după anul 100 IC, când Burebista a întemeiat statul geto-dac.
Celții
au
stăpânit
Transilvania
timp
de
aproximativ
250
de
ani,
existând
urme
arhelologice
la
Fântânele,
Oradea,
Ciumești,
Silivaș,
Apahida
(pe
tritoriul
României),
aceștia
contribuind
la
profilul
genetic
al
românilor
din
Transilvania,
inclusiv
la
profilul
genetic
al
romano-catolicilor
din
Moldova,
care sunt la origine români Transilvăneni.
Contribuția
genetică
a
germanilor
la
genomul
romano-catolicilor,
este
lesne
de
înțeles,
deoarece
pe
teritoriul
actual
al
României,
după
anul
250,
au
trecut
popoare
migratoare
de
origine
germană
(goții,
ostrogoții
și
gepizii)
iar
după
anul
1100,
teritoriul
actual
al
Transilvaniei
a
fost
colonizat
de
populații
de
origine germană - sașii, șvabii, etc..
Între
populația
autohtonă
și
populația
de
origine
germană
au
existat
încrucișări
care
au
avut
ca
rezultat
contribuția
genetică
a
germanilor
din
Transilvania,
în
profilul
genetic
al
romano-catolicilor
din
Moldova.
Contribuția
genetică
-
nesemnificativă
-
a
populației
din
zona
în
care
astăzi
se
află
Siria,
Liban,
Israel,
Egipt,
este
justificată
de
contactul
acestei
populații
cu
cohortele
de
militari
ai
Imperiului
Roman,
de
contactele
dintre
aceste
persoane,
din
care
puteau
rezulta
urmași
care
ulterior
erau
încadrați
în
armata
romană
și
care
ar
fi
putut
fi
trimiși
în
campanie
de
cucerire
în
Dacia,
sau
de
prezența
pe
teritoriul
Daciei
a
unor
militari
proveniți
din
țările
orientale,
înrolați
cu
forța
în
armata
Imperiului
Roman.
Profilul
genetic
al
titularilor
conține
-
în
majoritate
-
grupuri
de
gene
ale
populațiilor
care
s-au
dezvoltat
pe
teritoriul
Daciei,
astfel
că
se
poate
concluziona
că
așa
zișii
ceangăi
sunt
descendenți
ai
dacilor
cu
contribuții
genetice
minoritare
de
la
populațiile
din
vestul,
estul
și
sudul
Europei,
romano-
catolicii din Moldova nefiind urmașii unor triburi de maghiari, huni, mongoli, etc..
Structura
genetică
a
romano-catolicilor
care
au
efectuat
testul
ADN
pentru
etnie,
se
aplică
în
bună
măsură
și
rudelor
titularilor,
în
linie
directă
și
în
linie
colaterală,
adică
au
aceeași
origine
genetică
și
rudele
cunoscute
ale
acestora
(descendenții
din
străbunicii
cunoscuți),
în
număr
de
mii
de
persoane,
romano
catolici
originari
din
localitățile
Iași,
Bacău,
Roman,
Pașcani,
Târgu
Frumos,
Săbăoani
(județul
Neamț),
Gherăiești
(județul
Neamț),
Hălăucești
(județul
Iași),
Belcești
(județul
Neamț),
Focuri
(județul
Iași),
Fântânele
(județul
Iași),
Mircești
(județul
Iași),
Tupilați
(județul
Neamț),
Negri
(județul
Bacău),
Luizi
Călugăra
(județul
Bacău),
Horgești
(Județul
Bacău),
Geoseni
(județul
Bacău),
Cleja
(județul
Bacău), Nicolae Bălcescu (județul Bacău).
Alte
rude
îndepărtate
ale
titularilor
(descendenții
din
stră-stră-bunici
și
alți
strămoși
mai
îndepărtați)
-
zeci
de
mii
de
persoane,
romano-catolici
din
Moldova,
au
același
profil
genetic,
întrucât
baza
genetică
este
aceeași,
provenind
de
la
strămoși
comuni
care
au
trăit
în
urmă
cu
aproximativ
5000
de ani.
S-a
constatat
că
un
singur
romano-catolic
care
a
făcut
testul
ADN
pentru
etnie
a
descoperit
că
are
rude
în
multe
localități
din
Moldova,
respectiv:
Ploscuțeni
(județul
Vrancea),
Faraoani,
Luizi
Călugăra,
Gioseni,
Horgești,
Tamași,
Cleja,
Negri,
Mărgineni
(din
județul
Bacău),
Săbăoani,
Gherăiești,
Rotunda,
Tămășeni,
Buruienești,
Tețcani
(din
județul
Neamț),
Hălăucești,
Focuri,
Belcești,
Oțeleni,
Butea,
Mircești, Bălțați (din județul Iași).
Rezultatele
acestor
teste
ADN
confirmă
că
romano-catolicii
din
Moldova
nu
sunt
maghiari,
ei
fiind
urmașii
unor
populații
europene
cu
o
vechime
de
peste
5000
de
ani,
din
vremea
când
hunii,
mongolii,
maghiarii se aflau în Asia centrală.
Se
confirmă
și
rezultatul
altor
studii
genetice
-
pentru
care
există
legături
în
partea
de
jos
a
paginii
-
potrivit
cărora
populația
din
Transilvania
se
aseamănă
populațiilor
din
Europa
vestică,
mai
mult
decât
populația
din
Moldova
și
Muntenia
iar
asemănarea
romano-catolicilor
cu
populațiile
europene
vestice,
este
dovada
că
romano-catolicii
sunt
transilvăneni
și
au
migrat
în
Moldova
după
anul
1200,
dar
în
special în secolele XVII-XIX.
Dacă
ne
raportăm
la
istoria
României,
pe
baza
rezultatelor
științifice
oferite
de
testele
genetice,
putem
spune
că
romano-
catolicii
din
Moldova
sunt
la
origine
daci
(cu
o
contribuție
genetică
între
50
%
și
95
%),
combinați
cu
romani
(cu
o
contribuție
genetică
între
10
%
și
30
%),
combinați
și
cu
celți
(cu
contribuție
genetică
între
5
%
și
25
%),
combinați
și
cu
germani
(cu
o
contribuție
genetică
între
5
și
50
%),
romano-catolicii
moldoveni
neavând
nici
o
contribuție
genetică
de
la
popoare
asiatice
(huni, mongoli, maghiari, etc.) .
Aceasta este realitatea științifică, actuală, concretă și incontestabilă.
Rezultatul
testelor
genetice
efectuate
de
romano-catolicii
din
Moldova,
confirmă
adevărul
rezultat
din
cercetările
istorice,
antropologice,
lingvistice
și
etnografice,
conform
cărora
așa-zișii
“ceangăi”,
sunt
români,
aceștia
având
portul
popular,
obiceiurile,
tradițiile
și
limbajul,
identice
cu
ale
tuturor
românilor,
singura
deosebire
față de majoritatea populației, fiind apartenența la Biserica Romano-Catolică.
Originea românescă a “ceangăilor” este confirmată
chiar de preotul secui Zöld Péter, creatorul denumirii “csango-maghiar” (“ceangău” - în limba
română)
În
urma
trecerii
sale
prin
Moldova,
preotul
secui
Zöld
Péter
a
constatat
existența
populației
de
religie
romano-catolică
în
această
zonă
a
României
iar
despre
aceste
persoane
a
consemnat
că
"
…îmbrăcămintea
lor
este
românească,
ieftină
şi
este
lucrată
de
nevestele
lor…
"
și
că
aceștia
sunt
bilingvi
“
…toți
cunosc
și
vorbesc
românește
și
ungurește…
”
(în
vorbirea
curentă,
obișnuită,
folosesc
limba
română
și
limba
maghiară)
dar
că
“
…vorbesc
stricat
ungureşte…
”
(în
limbajul folosit există un amestec de cuvinte românești și ungurești).
Descrierea
făcută
de
preotul
secui
Zöld
Péter
celor
pe
care
el
i-a
numit
“csango-maghiar”,
este
importantă
deoarece
confirmă
că
romano-catolicii
din
Moldova
se
îmbracă
cu
haine
românești,
lucrate
de
ei
în
gospodăriile
proprii,
cunosc
și
vorbesc
limba
română
mai
bine
decât
cunosc
și
vorbesc
limba
maghiară.
Această
descriere
a
romano-catolicilor
permite
formularea
de
concluzii
pe
baza
următoarelor
raționamente:
•
PORTUL POPULAR TRADIȚIONAL
Romano-catolicii
din
Moldova,
nu
puteau
fi
maghiari
îmbrăcați
în
haine
românești.
Romano-
catolicii
din
perioada
în
care
Zöld
Péter
a
vizitat
Moldova,
ca
și
urmașii
acestora
până
în
ziua
de
azi,
purtau
și
mai
poartă
încă
îmbrăcămintea
cu
care
ei
sunt
obișnuiți,
un
port
popular
moștenit
de
la
stămoși
și
folosit
în
mod
tradițional,
de-a
lungul
secolelor,
fiind
cunoscut
că
-
peste
tot
în
lume
-
portul
popular
tradițional
este
păstrat
de
popoare,
națiuni,
etnii,
grupuri
de
persoane,
etc.
aceasta
fiind
considerată
o
datorie,
o
onoare
și
o
mândrie
a
membrilor
unei
comunități
și
-
în
același
timp
-
este
dovada
apartenenței
persoanelor
la
o
anumită
comunitate.
În
cazul
“ceangăilor”
portul
popular
românesc,
îmbrăcămintea
tradițională
românească
pe
care
o
poartă
romano-catolicii
din
Moldova,
este
dovada apartenenței acestora la națiunea română.
•
MEȘTEȘUGUL TRADIȚIONAL AL ȚESUTULUI
Din
descrierea
făcută
romano-catolicilor
moldoveni
de
către
preotul
secui
Zöld
Péter,
rezultă
că
îmbrăcămintea
“românească”
și
“ieftină”
,
purtată
de
aceștia,
“este
lucrată
de
nevestele
lor”
,
în
gospodăriile
proprii,
ceea
ce
înseamnă
că
soțiile
romano-catolicilor
cunoșteau
tehnica
țesutului
pânzelor
necesare
realizării
obiectelor
de
îmbrăcăminte
și
se
ocupau
cu
această
îndeletnicire
răspândită
pe
întreg
teritoriul
României,
practicată
în
cadrul
gospodăriilor
ţărăneşti
ale
românilor
de
religie
ortodoxă
și
ale
românilor
de
religie
romano-catolică.
Meșteșugul
țesutului
având
ca
rezultat
obiecte
de
îmbrăcăminte
românești
este
cu
siguranță
o
îndeletnicire
tradițională
românească
și
constituie
dovada
că
romano-
catolicii
care
practicau
acest
meșteșug
sunt
români,
fiind
imposibil
ca
romano-
catolicii
din
Moldova
să
fie
maghiari
și
să
fi
fost
asimilați
de
populația
autohtonă
iar
în
procesul
presupusei
asimilări
să
fi
fost
obligați
să-și
însușească
și
tehnica
țesutului
tradițional
românesc,
având
ca
rezultat
obiecte
de
îmbrăcămine
românești.
Acest
argument
conduce
la
concluzia
că
este
exclus
ca
romano-catolicii
din
Moldova să fie maghiari.
•
GRAIUL ROMÂNESC TRANSILVĂNEAN
Graiul
(limbajul)
românesc
al
romano-catolicilor,
este
o
altă
dovadă
că
aceștia
sunt
români,
ei
nefiind
maghiari
asimilați
în
Moldova.
Într-o
asemenea
eventualitate,
așa-zișii
“ceangăi”
nu
ar
fi
vorbit
deloc
românește
sau
ar
fi
vorbit
-
cel
mult
-
un
grai
moldovenesc
imperfect
(ca
urmare
a
unei
presupuse
asimilări în Moldova) și nu ar fi folosit un limbaj transilvănean, cu un vocabular complet și bine însușit.
Precizăm
că
Zöld
Péter,
creatorul
denumirii
“ceangău”
nici
nu
a
adus
argumente
că
“ceangăii”
ar
fi
maghiari,
acesta
doar
a
descris
romano-catolicii
din
Moldova
și
pentru
că
erau
o
categorie
de
persoane
care
vorbeau
și
românește
și
ungurește,
Zöld
Péter
i-a
denumit:
csango-maghiar
,
respectiv
maghiari
corciți
(lingvistic)
-
cei
care
vorbesc
o
limbă
maghiară
corcită
(
putea
să-i
numescă
csango-román
adică ceangăi români
, deoarece romano- catolicii vorbeau și românește !???) .
Ulterior
-
în
scop
propagandistic
-
s-a
afirmat
că
“ceangăii”
ar
fi
maghiari,
fără
a
se
aduce
și
argumente.
Romano-Catolicii din Moldova și realitatea europeană actuală
Consiliul Europei despre Romano-catolicii din Moldova
Identitatea
română
a
catolicilor
din
Moldova
este
recunoscută
de
Consilul
Europei
în
raportul
privind
respectarea
drepturilor
minorităţilor
etnice
şi
religioase
din
România,
unde
(în
urma
verificărilor
făcute
de
instituţiile
europene),
se
constată
că
situaţia
"ceangăilor"
poate
fi
înţeleasă
doar
luând
în
considerare
rezultatele
concrete
din
teritoriu,
acest
document
făcând
referire
la
recensământul
din
anul
2002
pe
teritoriul
judeţului
Bacău
unde
locuiesc
majoritatea
catolicilor
-
denumiţi
"ceangăi"
de
literatura
maghiară
-
ocazie
cu
care
numai
1769
persoane
s-au
declarat
"ceangăi",
în
timp
ce
în
judeţul
Bacău sunt 119.618 credincioşi de religie Romano-Catolică.
Acest
document
recunoaşte
existenţa
românilor
de
religie
romano-catolică,
respectarea
drepturilor
acestora,
convieţuirea
acestora
alături
de
cetăţenii
români
de
alte
religii
şi
deasemenea
este
recunoscut
adevărul,
respectiv
că
cetăţenii
de
religie
romano-catolică
sunt
români,
nu
"ceangăi"
sau
"maghiari-
ceangăi".
Confirmarea originii românești a romano-catolicilor
astfel cum a fost consemnată de profesorul Dumitru Mărtinaș, în lucrarea sa - “Originea
ceangăilor din Moldova”
•
Dimitrie
Cantemir
a
consemnat
despre
catolicii
din
timpul
său,
că
aceștia
se
declară
catolici
după
neam și după religie.
•
În
Divanul
Ad-hoc
al
Moldovei,
Mihail
Kogălniceanu
a
apărat
drepturile
romano-catolicilor
moldoveni respingând un proiect de lege care ar fi lăsat fără drepturi pe catolicii moldoveni.
•
Costache
Negri
a
susținut
drepturile
catolicilor
moldoveni
afirmând
că
aceștia
“…împreună
cu
noi,
de
veacuri
întregi,
în
toate
zilele
noastre
de
durere
și
amărăciune
au
tras
și
pătimit
deopotrivă
toate
suferințele
cu
care
a
binevoit
Domnul
Dumnezeu
a
ne
mustra,
spre
a
ne
aduce
la
înțelepciunea
și
dreptatea astăzi nouă trebuitoare…” .
•
Lingvistul
Sever
Pop
(1901-1961)
autorul
Atlasului
lingvistic
român,
a
consemnat
“Costumul
femeiesc,
din
regiune,
nu
are
nimic
unguresc;
din
contră,
acesta
oferă
toate
caracteristicile
costumelor
din regiunea montană a Moldovei” .
•
În
anul
1887,
Ballagi
Aladár,
președintele
Societății
Geografice
Maghiare
a
vizitat
satul
Cleja
din
județul
Bacău,
ocazie
cu
care
nu
și-a
putut
ascunde
surprinderea
spunând
despre
locuitorii
satului
că
“…aceștia par a fi valahi. Nu numai portul dar și fizionomia lor poartă amprenta valahă…” .
•
În
anul
1787,
contele
d’Hauterive,
secretar
al
domnitorului
Alexandru
Mavrocordat
a
menționat
într-un
memoriu
că
ceangăii
din
Moldova
sunt
dansatori
pasionați
și
interpreți
iscusiți
ai
dansurilor
românești.
•
Vorbind
despre
romano-catolicii
din
Moldova,
istoricul
Nicolae
Iorga
și-a
manifestat
admirativ
surprinderea
față
de
îmbrăcămintea
românească
a
ceangăilor
descrisă
de
el
“…cu
frumoase
porturi
falnice…”
,
ale
căror
femei
își
înfășoară
capul
“…în
mari
broboade
albe,
întru
toate
asemenea
prim
mărimea
lor
și
prin
felul
în
care
sunt
prinse,
cu
acelea
ale
fetelor
și
nevestelor
muntelui
făgărășean…”
,
marele
istoric
concluzionând
că
ceangăii
“…nu
sunt
nici
pe
departe
așa
de
străini
cum
s-ar
putea
bănui…” . Romano-catolicii din Moldova despre ei înșiși
•
În
lucrarea
Descrierea
Moldovei,
Dimitrie
Cantemir
-
menționând
existența
catolicilor
pe
acest
teritoriu
-
consemnează
că
aceștia
evitau
a
spune
că
sunt
maghiari
și
vorbind,
ei
despre
ei,
se
numeau
catolici .
•
Geograful
Victor
Tufescu
(întemeietorul
geografiei
moderne
în
România)
a
consemnat
că
“…aproape
pretutindeni,
în
satele
ceangăiești
nu
se
aude
vorbă
ungurească
iar
așa-zișii
ceangăi
de
acolo
se consideră insultați dacă li se spune unguri și nu români…” .
•
Scriitoarea
maghiară
Ignácz
Rózsa
(1909-1979)
care
a
călătorit
prin
Moldova
notează
absența
totală
a
conștiinței
maghiare
și
recrudescența
viguroasă
a
patriotismului
românesc
la
locuitorii
din
Luizi
Călugăra, județul Bacău.
Extras din lucrarea “Originea ceangăilor din Moldova” - autor Dumitru Mărtinaș
Studii și argumente științifice
privitoare la originea etnică a așa-zișilor "ceangăi" din Moldova
•
Studiu
de
antroponimie
la
populația
romano-catolică
(pentru
amănunte,
citește
documentul …
aici >>>
).
•
Etnogeneza
populației
romano-catolice
(pentru
amănunte,
citește
documentul
…
aici
>>>
).
LEGĂTURI CĂTRE SITE-URI CARE PREZINTĂ:
rapoarte științifice, studii, analize genetice, teste ADN și opinii
RAPORT ȘTIINȚIFIC
1
.
Ceangăii sunt diferiți de locuitorii din Budapesta
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
2
.
Ceangăii și ungurii au fond genetic european dar sunt diferiți
(în limba engleză)
Anexă la RAPORT ȘTIINȚIFIC
3
.
Frecvența haplogrupurilor la maghiari și ceangăi - grafic comparativ
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
4
.
Ceangăii sunt diferiți de maghiari și de secui
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
5
.
Genetic, între ceangăi și secui există diferențe majore
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
6
.
Secuii sunt diferiți de ceangăi
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
7
.
Structura genetică a populației din provinciile istorice românești
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
8
.
Populația din Transilvania se aseamănă cu populațiile occidentale
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
9
.
Teste genetice comparative: români, albanezi, aromâni și greci
(în limba engleză)
STUDIU STATISTIC
1
0
.
Etniile la nivel mondial - Europa - Structura etnică din fiecare țară
STUDIU STATISTIC
1
1
.
Răspândirea etniilor la nivel mondial - Europa
RAPORT ȘTIINȚIFIC
1
2
.
Genomul craniului din Peștera Muierii - România
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
1
3
.
Populația din Transilvania se aseamănă cu sârbii, croații și maghiarii
(în limba engleză)
Documentare pe bază de RAPOARTE ȘTIINȚIFICE
1
4
.
Harta distribuției haplogrupurilor în Europa (ADN cromozom Y)
(în limba engleză)
Documentare pe bază de RAPOARTE ȘTIINȚIFICE
1
5
.
Harta distribuției haplogrupurilor în Europa (ADN mitocondrial)
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPOARTE ȘTIINȚIFICE
1
6
.
Distribuția haplogrupurilor în țările europene - ADN cromozomul Y
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPOARTE ȘTIINȚIFICE
1
7
.
Distribuția haplogrupurilor în țăril europene - ADN mitocondrial
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
1
8
.
Sub 3 % dintre maghiari sunt urmașii cuceritorilor
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
1
9
.
Numai 5 % dintre maghiari au origine asiatică
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPORT ȘTIINȚIFIC
2
0
.
Populația Ungariei este de origine europeană
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPORT ȘTIINȚIFIC
2
1
.
Majoritatea ungurilor nu au descendeță asiatică
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPORT ȘTIINȚIFIC
2
2
.
Ungurii nu provin din stepele Asiei - majoritatea sunt europeni
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
2
3
.
Ungurii au sub 5 % gene comune cu populații din Urali
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
2
4
.
Marile haplogrupuri la maghiari sunt predominant în Europa
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
2
5
.
Ungurii sunt diferiți de secui - analiză genetică
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPORT ȘTIINȚIFIC
2
6
.
Markerii genetici ai ungurilor sunt 84 % de origine europeană
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
2
7
.
Ungurii au 13 % gene comune cu cehii și slovacii
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
2
8
.
Ungurii au gene comune cu bascii, polonezii, slovenii și slovacii
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
2
9
.
Ungurii se aseamănă populațiilor europene
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
3
0
.
Genetica umană în India - afinități cu populația Ungariei
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
3
1
.
Rromii (țiganii) reprezintă 8 % din populația Ungariei
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
3
2
.
Frecvența genetică a rromilor în Ungaria și alte țări europene
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
3
3
.
Origini, amestecuri și linii ancestrale la rromii europeni
(în limba engleză)
Anexă la RAPORT ȘTIINȚIFIC
3
4
.
Grafic cu frecvența genetică a rromilor
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
3
5
.
Rromii din Ungaria
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
3
6
.
Studiu privind genomul cuceritorilor maghiari
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
3
7
.
Diversitatea genetică a maghiarilor
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
3
8
.
Diferențele dintre populația maghiară modernă și cuceritori
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
3
9
.
Maghiarii sunt diferiți de cuceritori
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
4
0
.
Haplogrupul N (răspândit în Asia)
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
4
1
.
Haplogrupul N se regăsește la maghiari în frecvență de sub 4 %
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
4
2
.
Dinastia Arpadiană - teste ADN
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
4
3
.
Profilul ADN al regelui maghiar Béla al III - lea și al altor regi maghiari
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
4
4
.
Genetica umană în Europa - populația ungurească veche
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
4
5
.
Polimorfismul cromozomial la populația ungară
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPORT ȘTIINȚIFIC
4
6
.
Structura etnică a ungurilor din Romania
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
4
7
.
Maghiarii nu au gene specifice vorbitorilor de limbi fino-ugrice
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
4
8
.
Maghiarii de rând - din evul mediu - sunt diferiți genetic de conducători
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
4
9
.
Maghiarii sunt diferiți genetic de turci și se aseamănă cu indienii
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
5
0
.
Maghiarii nu au gene specifice popoarelor din Urali
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
5
1
.
Polimorfismul ADN ului mitocondrial și al cromozomului Y în Ungaria
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
5
2
.
Sârbii sunt urmașii tracilor
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
5
3
.
Diversitatea cromozomială în Europa
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPORT ȘTIINȚIFIC
5
4
.
84% dintre unguri sunt de origine europeană
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPORT ȘTIINȚIFIC
5
5
.
Harta distribuției haplogrupurilor la populațiile europene
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPORT ȘTIINȚIFIC
5
6
.
Harta genetică a Europei - din multiple perspective
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPORT ȘTIINȚIFIC
5
7
.
Origini, răspândire și asociere etnică a haplogrupurilor europene
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPOARTE ȘTIINȚIFICE
5
8
.
Hărți genetice ale Europei
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPOARTE ȘTIINȚIFICE
5
9
.
Noțiuni și clasificare a haplogrupurilor
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPOARTE ȘTIINȚIFICE
6
0
.
Arbore filogenetic al haplogrupului cromozomial Y
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPOARTE ȘTIINȚIFICE
6
1
.
Structura genetică a țărilor europene, bazată pe haplogrupuri
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPORT ȘTIINȚIFIC
6
2
.
Structura genetică a românilor
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
6
3
.
Distribuția haplogrupurilor la popoarele balcanice
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
6
4
.
Bulgarii au origine genetică balcanică
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPOARTE ȘTIINȚIFICE
6
5
.
Testele ADN stabilesc originea romano-catolicilor din Moldova
RAPORT ȘTIINȚIFIC
6
6
.
Structura genetică a popoarelor balcanice
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
6
7
.
Legături genetice între popoarele balcanice
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
6
8
.
Bulgarii sunt descendenți din traci
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
6
9
.
Croații sunt descendenți din iliri, populație cu o vechime de 25.000 ani
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
7
0
.
Croații nu sunt purtători ai haplogrupului N (specific populațiilor asiatice)
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
7
1
.
Sârbii se aseamănă populațiilor europene
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
7
2
.
Sârbii sunt descendenți din populații cu o vechime de peste 12.000 de ani
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
7
3
.
Populația cehiei este de origine europeană (3% dintre cehi au gene din Asia)
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
7
4
.
Sârbii sunt în zona balcanică din Neolitic (de peste 12.000 de ani)
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
7
5
.
Hărți GIS online ale ADN-ului antic (cromozom Y, mitocondrial și combinat)
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
7
6
.
Sciții s-au extins din Europa estică în vestul Asiei și nu invers
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
7
7
.
Sciții din Ucraina sunt diferiți genetic de sciții din Asia
(în limba engleză)
Documentare pe bază de RAPOARTE ȘTIINȚIFICE
7
8
.
Maghiarii nu fac parte din arborele filogenetic al popoarelor fino-ugrice
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
7
9
.
Populația maghiară este multietnică
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
8
0
.
Maghiarii și-au cucerit patria, în alianță cu caucazieni și slavi
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
8
1
.
Teritoriul actual al Ungariei a fost intens populat în urmă cu 5000 de ani
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
8
2
.
Atlas geografic al lumii privind perioada veche - PREISTORIE
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
8
3
.
Populația antică din Dobrogea avea origine etnică diversă
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
8
4
.
Distribuția haplogrupurilor la maghiari și la minoritatea rromă
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
8
5
.
Structura genetică a cuceritorilor maghiari
(în limba engleză)
Documentare pe bază de RAPORT ȘTIINȚIFIC
8
6
.
După prăbușirea imperiului condus de Attila, hunii au migrat în Asia
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
8
7
.
Europenii de azi, provin din populații cu vechime de 8.000 ani
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
8
8
.
Primii agricultori europeni au venit din Orientul Apropiat
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
8
9
.
Structura genetică a europenilor
(în limba engleză)
STUDIU STATISTIC
9
0
.
Populația cu origine evreiască din Ungaria
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
9
1
.
Croații sunt descendenții unei populații cu o vechime de peste 5000 de ani
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
9
2
.
Populația actuală a Poloniei este de origine scitică
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
9
3
.
Variabilitatea ADN-ului mitocondrial la populația poloneză
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
9
4
.
Populația Moldovei este un amestec de daci și sciți
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
9
5
.
Proiectul european de cartografiere a genelor (EUROGEM)
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
9
6
.
Hărți genetice ale Europei - preistorie, antichitate, evul mediu
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
9
7
.
Populațiile țărilor europene sunt asemănătoare genetic
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPORT ȘTIINȚIFIC
9
8
.
Istoria genetică a populației britanice
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
9
9
.
Haplogrupul H (ADN mitocondrial) este cel mai răspândit în Europa
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPORT ȘTIINȚIFIC
1
0
0
.
Haplogrupuri dominante în Europa (cromozomul Y)
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPORT ȘTIINȚIFIC
1
0
1
.
Hărți cu distribuirea haplogrupurilor în Europa
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPORT ȘTIINȚIFIC
1
0
2
.
Harta haplogrupurilor (cromozom Y și mitocondrial) , la nivel mondial
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPORT ȘTIINȚIFIC
1
0
3
.
Tabloul genomului uman
(în limba engleză)
RAPORT ȘTIINȚIFIC
1
0
4
.
Diversitatea haplotipurilor în Transilvania
(în limba engleză)
Documentare bazată pe RAPORT ȘTIINȚIFIC
1
0
5
.
Haplogrupurile unor personaje istorice, științifice, culturale
(în limba engleză)
Originea genetică a altor popoare europene
GENETICA, relevă adevărul despre romano-catolicii denumiți “ceangăi”
Romano-catolicii
din
Moldova
(ceangăii)
care
conviețuiesc
în
prezent
pe
acest
teritoriu,
sunt
fără
îndoială români incomplet maghiarizați.
Cei mai mulți dintre ei nici măcar un pic maghiarizați.
Cei mai mulți dintre romano-catolicii moldoveni vorbesc doar românește.
Aceștia nu au fost niciodată maghiarizați - nici ei nici strămoșii lor.
Portul popular al romano-catolicilor, folclorul, dansurile lor populare, sunt toate românești.
Tradițiile romano- catolicilor și arhitectura populară sunt românești.
Alături
de
argumentele
bazate
pe
diverse
ramuri
ale
științei:
istorie,
etnologie,
etnografie,
lingvistică,
în
ultimii
ani
știința
modernă
poate
furniza
și
argumente
bazate
pe
științe
biologice
și
în
special
cele
furnizate
de
genetică,
respectiv
acea
ramură
a
biologiei
care
studiază
legile
eredității
și
ale
variabilității organismelor.
Testele ADN sunt cea mai buna dovadă a apartenenței unei persoane la un grup etnic.
Din
acest
motiv,
rezultatul
testelor
ADN
făcute
asupra
populațiilor
din
toate
țările,
inclusiv
România
și
Ungaria,
constituie
cea
mai
bună
metodă
de
a
determina
apartenența
etnică
a
unei
persoane.
Proiectul
Genomul
uman
,
derulat
după
anul
1990,
este
un
proiect
internațional
de
cercetare
genetică,
derulat
cu
scopul
principal
de
a
realiza
descifrarea
codului
genetic
și
identificarea
genelor
responsabile
pentru
bolile
genetice,
modul
în
care
aceste
gene
declanșează
boala.
Proiectul
are
ca
scop
principal, prevenirea apariției bolilor genetice și vindecarea acestor boli.
Concomitent
cu
scopul
principal
de
prevenire
a
bolilor
genetice,
odată
descifrat
codul
genetic,
poate
contribui
la
înțelegerea
istoriei
omenirii
și
evoluția
speciei
umane
dar
poate
contribui
și
la
stabilirea
legăturilor
de
rudenie
dintre
părinți
și
copii,
implicit
de
stabilire
a
descendenței
unor
grupuri
de
persoane,
comunități,
popoare,
astfel
încât
să
se
poată
evidenția
caracteristicile
genetice
ale
unui
popor,
evoluția
istorică
și
diversitatea
genetică
a
membrilor
unui
popor
sau
dimpotrivă
izolarea
și
singularitatea, tipicitatea unui popor.
Organizațiile
științifice
care
se
ocupă
de
studierea
genomului
uman
au
realizat
teste
genetice
asupra
persoanelor
provenind
din
diferite
comunități,
de
pe
teritorii
aflate
pe
toate
continentele,
inclusiv
din
România și Ungaria.
Separat
de
acest
proiect
amplu,
organizații
științifice,
universități
din
lumea
întreagă,
inclusiv
universități
din
Ungaria,
au
derulat
proiecte
de
mică
amploare,
având
ca
scop
descifrarea
codului
genetic pentru anumite grupuri de persoane.
Identificarea
și
clasificarea
grupurilor
de
gene
(haplogrupuri),
prin
intermediul
proiectului
Genomul
uman
dar
și
a
altor
proiecte
de
mai
mică
amploare
și
cu
obiective
particularizate
(scopuri
și
obiective
precise,
privitoare
la
grupuri
de
persoane),
a
permis
evidențierea
unor
caracteristici
genetice
pentru grupuri mari de populații, de pe arii geografice clar delimitate (popoare, națiuni, continente).
În
acest
mod
au
fost
identificate
haplogrupuri
specifice
populațiilor
europene,
populațiilor
asiatice,
africane,
etc.
și
cu
acest
prilej
s-a
stabilit
cărei
populații
îi
aparține
un
individ,
care
este
genealogia
popoarelor, care sunt strămoșii acestora și cum au evoluat diferite grupuri etnice.
Dezvoltarea
geneticii
și
rezultatele
importante
obținute
în
proiectul
descifrării
codului
genetic
uman, a permis identificarea caracteristicilor genetice ale ceangăilor.
Testele
ADN
efectuate
asupra
populației
românești,
a
maghiarilor
dar
și
a
ceangăilor,
au furnizat rezultate care conduc la concluzia că ceangăii sunt români.
Aceleași
teste
ADN
au
concluzionat
că
95
%
dintre
maghiari
sunt
urmașii
populațiilor
europene și numai 5 % au origini asiatice.
Rezultatul testelor ADN … poate fi văzut mai sus, pe această pagină.
Lista
cu
site-urile
care
prezintă
rezultate
ale
testelor
ADN,
realizate
de
organizații
științifice
specializate în cercetare genetică, inclusiv din Ungaria, poate fi accesată…
aici >>>
.
Confirmarea originii românești a Romano - Catolicilor
din Moldova (așa-zișii “ceangăi”)
DATE DE CONTACT
Putem fi contactați la adresa de e-mail, pe forum și pe facebook.
Așa-zișii
“CEANGĂI”
sunt
asemenea
cu
românii,
respectiv,
un
amestec
de
grupuri
etnice,
provenind
din
trecutul
istoric
al
Europei,
majoritatea
românilor
(inclusiv
“ceangăii”)
fiind
descendenți
din
daci,
care
au
transmis
românilor
(inclusiv
“ceangăilor”)
fondul
genetic
principal
(la
aproximativ
90
%
dintre
ei),
la
care
s-a
adăugat
contribuția
genetică
a
altor
populații:
celți,
goți,
gepizi,
romani,
greci,
sciți,
sarmați,
evrei,
etc.;
testele
genetice
stabilind
cu
precizie
că
românii
(inclusiv
“ceangăii”)
au
majoritatea
genelor
comune
cu
sârbii,
croații,
bulgarii,
slovenii,
muntenegrenii,
bosniacii,
macedonenii,
austriecii
și
moldovenii,
fondul
genetic
principal
al
tuturor
acestor
popoare
fiind
unul
comun,
provenit
de
la
traci,
daci
și
iliri
(dacii
și
ilirii
fiind
ei
inșiși
din
neamul
tracilor).
Studiile
genetice
demonstrează
că
așa-zișii
“ceangăi”
sunt
români,
ei
-
“ceangăii”
-
fiind
parte
componentă
a
poporului
român,
cu
aceleași
caracteristici
genetice
ca
majoritatea
românilor
și
având
aceeași
cultură
populară,
aceleași
tradiții,
aceleași
obiceiuri,
port
popular
identic
și
limbaj
identic.
MAGHIARII
sunt
un
amestec
de
grupuri
etnice,
provenind
din
trecutul
istoric
al
Europei
și
al
Asiei,
majoritatea
maghiarilor
fiind
descendenți
din
populațiile
antice:
traci
și
daci,
care
au
transmis
maghiarilor
fondul
genetic
principal
(la
aproximativ
85
%
dintre
maghiari),
la
care
s-a
adăugat
contribuția
genetică
a
altor
populații
(celți,
goți,
gepizi,
romani,
greci,
sciți,
sarmați,
evrei,
etc.);
testele
genetice
stabilind
cu
precizie
că
maghiarii
au
gene
comune
cu
sârbii,
croații,
românii,
bulgarii,
slovenii,
muntenegrenii,
bosniacii,
macedonenii,
austriecii
și
moldovenii,
fondul
genetic
principal
al
tuturor
acestor
popoare
fiind
unul
comun,
provenit
de
la
traci,
daci
și
iliri
(dacii
și
ilirii
fiind
ei
inșiși
din
neamul
tracilor),
maghiarii
fiind
înrudiți
genetic
și
cu
cehii,
slovacii,
polonezii,
ucrainenii,
danezii,
olandezii,
germanii,
bascii.
Aceleași
studii
genetice
au
stabilit
că
3%
dintre
maghiari
sunt
purtători
de
gene
provenind
de
la
triburile
cuceritoare
maghiare
și
2%
dintre
maghiari
sunt
purtători
de
gene
provenind
de
la
alte
populații din Asia, Caucaz, Urali.
Aceste
concluzii
rezultă
din
studiile
și
rapoartele
științifice
prezentate
pe
siturile
specializate
în
cercetare
genetică,
pentru
care
există
legături
în
partea
finală
a
acestei
pagini,
argumentele
fiind
clare
și
incontestabile,
respectiv
asemănările
genetice
dintre
români,
ceangăi,
maghiari
și
popoarele
balcanice,
identitatea
și
frecvența
haplogrupurilor
găsite
la
populația
maghiară
și
la
așa-zișii
ceangăi,
comparativ
cu haplogrupurile găsite la români și la alte popoare europene.
Analiza
probelor
de
ADN
mitocondrial
(moștenit
pe
linie
maternă),
ADN-Y
(analiza
cromozomului
Y
-
moștenit
pe
linie
paternă),
precum
și
analiza
celor
două
zeci
și
două
de
perechi
de
cromozomi
autozomi
din
probele
prelevate
de
la
populația
maghiară,
a
concluzionat
că
doar
5
%
dintre
maghiari
au
descendență
asiatică
însă
mai
puțin
de
3
%
dintre
maghiari
sunt
purtători
de
gene
provenind
de
la
triburile
cuceritoare
iar
majoritatea maghiarilor sunt descendenți ai populațiilor europene.
Dacă
aplicăm
aceste
procente
la
mărimea
populației
Ungariei,
care
-
conform
datelor
oficiale
-
este
mai
mică
de
10
milioane
de
locuitori,
se
poate
constata
că
mai
puțin
de
300.000
dintre
maghiari
sunt
purtători
de
gene
provenind
de
la
triburile
cuceritoare
maghiare,
aproximativ
200.000
dintre
maghiari
sunt
purtători
de
gene
provenind
de
la
alte
populații
asiatice,
iar
majoritatea
de
9.500.000
dintre
maghiari
sunt
urmași
ai
populațiilor europene care au locuit în Europa, de peste 10.000 de ani.
Aceste
date
demografice,
raportate
la
rezultatele
testelor
ADN,
demonstrează
că
…
NU EXISTĂ O ETNIE MAGHIARĂ,
diferită de cea a popoarelor din zona balcanică.
Rezultatele
cercetărilor
genetice
efectuate
în
cadrul
Proiectului
de
cartografiere
a
genelor
populației
din
țările
europene
(EUROGEM)
și
toate
proiectele
de
cercetare
genetică
care
au
avut
ca
subiecți
de
cercetare
cetățeni
ai
statelor
europene,
precum
și
cercetările
efectuate
asupra
rămășițelor
pământești
umane,
descoperite
cu
prilejul
efectuării
de
cercetări
arheologice
în
țările
de
pe
continent,
au
concluzionat
că
locuitorii
actuali
ai
Europei
sunt
un
amestec
al
populaților
care
au
locuit
pe
continentul
Europa
în
urmă
cu
peste
10.000
de
ani
și
că
în
perioada
de
timp
ce
a
trecut
până
în
prezent
s-a
produs
un
amestec
genetic
între
aceste
populații,
cele
mai
amestecate
popoare
fiind
în
Austria,
Cehia,
Ungaria
și
Slovacia (
vezi aici
).
Existența
unor
legături
genetice
între
cetățenii
tuturor
țărilor
europene,
arată
că
toți
europenii
se
înrudesc
între
ei,
provenind
din
aceiași
strămoși,
acesta
fiind
un
motiv
în
plus
ca
europenii
să
manifeste
simpatie,
afecțiune,
solidaritate
și
respect
unii
față
de
alții,
precum și față de toți oamenii de pe pământ.
Teste ADN, studii științifice, recunoșteri, atitudini,
care CONFIRMĂ originea românească a romano-catolicilor moldoveni și
apartenența acestora la spațiul cultural românesc.
Analize genetice, teste ADN, privitoare la originea etnică și
structura genetică a așa-zișilor "ceangăi" din Moldova.
Originea genetică a populației maghiare
și a altor populații din Europa și din zona Balcanică.
Proiectul
Genomul
Uman
(
HGP
),
desfășurat
între
1990
și
2003
ca
un
program
internațional
de
cercetare
colaborativă
al
cărui
scop
a
fost
cartografierea
și
înțelegerea
completă
a
tuturor
genelor
ființelor
umane
(genomul
uman);
Proiectul
de
cartografiere
a
genelor
populației
din
statele
europene
(
EUROGEM
)
conceput
în
1988
de
către
Grupul
de
lucru
al
CE
pentru
analiza
genomului
uman
cu
scopul
de
a
produce
o
hartă
a
genelor
umane,
precum
și
numeroase
alte
proiecte
de
cercetare
genetică,
desfășurate
de
către
universități,
instituții
medicale
și
științifice
din
Europa
și
de
pe
alte
continente,
au
analizat
genomul
uman,
au
identificat
markeri
genetici
și
au
clasificat
grupurile
de
gene,
din
centralizarea
tuturor
datelor
rezultând
că
populația
din
statele
europene
are
o
structură
genetică
omogenă,
genomul
fiecărui
cetățean
european
(totalitatea
genelor
unei
persoane)
fiind
alcătuit
dintr-un
amestec
de
haplogrupuri
(grupuri
de
gene)
specifice
continentului
european,
cu
unele
influențe
din
Africa de Nord și Asia de Sud-Vest.
A.
Haplogrupurile
cromozomului
Y
(și
subgrupurile,
ramurile
acestora)
care
se
regăsesc,
cel mai frecvent, la populația din țările europene
1
.
Haplogrupul R1a - cu răspândirea cea mai mare în Europa de Est.
2
.
Haplogrupul R1b - cu răspândirea cea mai mare în Europa de Vest.
3
.
Haplogrupul I1 - cu răspândirea cea mai mare în Europa de Nord.
4
.
Haplogrupul I2 - cu răspândirea cea mai mare în zona Balcanică.
5
.
Haplogrupul E - cu răspândirea cea mai mare în Europa de Sud.
6
.
Haplogrupul J - cu răspândirea cea mai mare în Europa de Sud-Est.
B.
Haplogrupurile
ADN-ului
mitocondrial
(și
subgrupurile,
ramurile
acestora)
care
se
regăsesc, cel mai frecvent, la populația din țărille europene
1
.
Haplogrupul H - cu răspândire pe tot continentul Europa.
2
.
Haplogrupul J - cu răspândire pe tot continentul Europa.
3
.
Haplogrupul K - cu răspândirea cea mai mare în Europa de Vest.
4
.
Haplogrupul T - cu răspândirea cea mai mare în zona Balcanică.
5
.
Haplogrupul U - cu răspândire pe tot continentul Europa.
Testele
ADN
efectuate
în
derularea
acestor
proiecte
au
concluzionat
că
populația
de
pe
continentul
Europa
este
un
amestec
genetic
al
populațiilor
care
au
trăit
pe
continent
în
urmă
cu
peste
10.000
de
ani
iar
populațiile
cele
mai
omogene
(amestecul
genetic
este
mai
pronunțat),
se
află
în
zona
centrală
a
continentului (Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia).
Aceleași
teste
genetice
au
concluzionat
că
populația
din
Finlanda
prezintă
o
situație
particulară,
aceasta
fiind
purtătoare
a
haplogrupului
N
(ADN
cromozomul
Y),
care
nu
se
regăsește
semnificativ
la
alte
populații
europene,
populația
din
Finlanda
prezentând
și
un
amestec
al
tuturor
celorlalte
haplogrupuri frecvente la populația din alte state europene.
În
legătură
cu
populația
din
România,
au
fost
efectuate
studii
genetice
privitor
la
originea
poporului
român,
existența
unor
asemănări
și
diferențe
între
populația
României
din
fiecare
provincie
istorică și existența unor legături genetice cu populații din alte țări europene.
Vezi
asemănări
între
populația
României
din
fiecare
provincie
istorică
și
populația
din alte țări europene.
Din
rapoartele
științifice
întocmite
cu
prilejul
efectuării
unor
studii
genetice
referitoare
la
originea
genetică
a
populației
României
și
din
datele
statistice
prezentate
de
site-uri
specializate
în
cercetare
genetică
și
genealogie,
care
pot
fi
vizualizate
prin
accesarea
legăturilor
prezentate
în
partea
finală
a
acestei
pagini,
rezultă
că
populația
României
este
descendentă
din
populația
care
a
locuit
în
zona
balcanică,
încă
din
neolitic,
românii
de
astăzi
fiind
rezultatul
unui
amestec
genetic
cu
alte
populații
care
au migrat în această zonă.
Vezi asemănări genetice între români, aromâni și greci
Teste
ADN
pentru
aflarea
originii
etnice
a
“ceangăilor”
au
stabilit
că
din
punct
de
vedere
genetic
(ca
și
al
culturii
tradiționale),
romano-catolicii
din
Moldova
(așa-zișii
“ceangăi”)
sunt
români
și
sunt
diferiți
de maghiari.
Din
compararea
frecvenței
haplogrupurilor
prezente
la
populația
maghiară
cu
frecvența
haplogrupurilor
prezente
la
așa-zișii
“ceangăi”,
la
români
și
la
alte
populații
europene,
rezultă
că
romano-catolicii
din
Moldova
(așa-zișii
“ceangăi”)
sunt
purtători
ai
haplogrupurilor:
R1a,
R1b,
I1,
I2,
E,
J
(pe
cromozomul
Y)
și
purtători
ai
haplogrupurilor:
H1,
H3,
H5,
HV,
J,
K,
T1,
T2,
U
(pe
ADN
mitocondrial),
acestea
fiind
specifice
populațiilor
europene
și
se
regăsesc
la
toate
populațiile
europene,
inclusiv
la
romano-catolicii
din
Moldova
(așa-zișii
“ceangăi”),
la
români
și
la
maghiari.
Frecvența
mare
a
acestor
haplogrupuri
este
dovada
că
și
romano-catolicii
din
Moldova
(ceangăii)
și
românii
și
maghiarii
sunt urmașii populațiilor europene care au trăit în această zonă în urmă cu peste 10.000 ani.
Frecvența
mică
a
haplogrupului
M
la
romano-catolicii
din
Moldova
(ceangăi)
-
sub
1%
-
și
la
populația maghiară - aproximativ 2,5 % - arată că și unii și alții
nu sunt
de origine asiatică.
Haplogrupul
N
care
este
specific
pentru
Asia
și
Australia,
se
regăsește
cu
o
frecvență
scăzută
la
romano- catolicii din Moldova (ceangăi) - sub 1 % și numai 2,5 % la populația maghiară.
Haplogrupurile
M
și
N
(specifice
populațiilor
din
Asia),
se
regăsesc
și
la
alte
populații
europene,
în
proporții
reduse,
neimportante
iar
prezența
acestora
este
justificată
de
contactul
europenilor
cu
populațiile
de
origine
asiatică,
fie
prin
migrație
nesemnificativă,
fie
din
contactele
existente
între
asiatici
și populațiile europene cu prilejul invaziei unor popoare din Asia (mongoli, turci, tătari, etc.).
Se
estimează
că
0,5
%
dintre
europeni
sunt
urmași
ai
mongolilor,
în
urma
trecerii
acestora
prin
Europa cu prilejul marii invazii mongole din secolul al XIII-lea.
Dintre
popoarele
europene,
fac
excepție
finlandezii,
la
care
haplogrupul
N
este
prezent
în
proporție
de 95 %, ceea ce dovedește că aceștia au origini asiatice
(
vezi aici
)
.
Vezi
diferențe
genetice
între
maghiari
și
finlandezi
(frecvența
haplogrupului
N3)
și
asemănarea
maghiarilor
cu
popoarele
vecine.
(Pe
diagramă
se
observă
că
populația
actuală
din
Ungaria
are
aceeași
structură
genetică
cu
românii,
sârbii,
croații,
cehii,
slovacii
și
alte
popoare
din
Balcani.
Diagramele
ce
exprimă
frecvența
haplogrupurilor,
au
aceleași culori în proporții similare
).
Teste
genetice
despre
români,
maghiari,
alte
populații
europene
și
așa-zișii
“ceangai”,
au
fost
făcute
de
instituții
științifice
de
prestigiu
din
Europa,
din
SUA
și
chiar
de
colective
de
cercetători
de
la
Universitatea din Budapesta.
Chiar
și
oamenii
de
știință
din
Ungaria
au
constatat
că
între
ceangăi
și
maghiari,
ceangăi
și
secui,
există importante diferențe genetice, deosebirile fiind motivate de izolarea geografică a ceangăilor.
Acest
argument
al
izolării
geografice
a
“ceangăilor”
față
de
maghiari
și
față
de
secui,
pentru
o
perioadă
de
300
de
ani,
500
de
ani
sau
800
de
ani,
nu
justifică
diferențele
genetice
între
“ceangăi”
și
maghiari
sau
“ceangăi”
și
secui
deoarece
haplogrupurile
analizate
(grupurile
de
gene)
evidențiate
și
avute
în
vedere
la
rezultatul
final,
constituie
un
fond
genetic
foarte
vechi,
respectiv
gene
cu
vechime
de
20.000
de
ani
sau
chiar
cu
o
vechime
de
50
000
ani,
astfel
că
o
izolare
geografică
a
“ceangăilor”
pentru
o perioadă de cel mult 1.000 ani, nu influențează rezultatul analizei.
Din
rapoartele
științifice
întocmite
de
geneticieni,
rezultă
că
“ceangăii”
sunt
diferiți
de
maghiari
și
aceasta
s-a
stabilit
prin
evidențierea
unor
grupuri
de
gene
(haplotipuri)
cu
o
vechime
mai
mare
de
1000
ani.
Vezi graficul comparativ dintre maghiari și ceangăi.
Diferite
teste
genetice
-
ale
căror
rezultate
sunt
similare,
cu
unele
mici
diferențe
(situate
în
limitele
unor
marje
de
eroare
acceptabile,
ce
decurg
din
metoda
de
cercetare
folosită
și
structura
populației
analizate),
au
stabilit
că
populația
din
Ungaria
de
azi,
este
de
origine
europeană
iar
ungurii
nu
sunt
înrudiți
genetic
cu
triburile
maghiare
cuceritoare,
hune,
turcice
sau
cu
populații
vorbitoare
de
limbi
fino-ugrice
(finlandezi,
estonieni),
nici
cu
populații
din
zona
caucaziană
sau
cu
iranienii
ci
că
ungurii
sunt
descendenții
populației
europene
care
exista
în
Panonia
și
Bazinul
Carpatic
înainte
de
venirea
triburilor
migratoare,
maghiarii
fiind
astfel
înrudiți
cu
popoarele
învecinate,
în
special
cu
popoarele
din
regiunea balcanică.
Vezi asemănarea genetică a ungurilor cu slavii și diferențierea de finlandezi.
Analiza
genomurilor
maghiare,
efectuată
pentru
a
stabili
compoziția
genetică
a
maghiarilor
moderni
a
arătat
că
s-a
produs
un
amestec
între
vorbitorii
de
limbă
maghiară
și
populațiile
învecinate,
precum și un amestec cu populațiile migratoare.
Vezi asemănarea genetică a ungurilor cu românii și diferențierea de finlandezi.
Rezultatele
obținute
arată
că
majoritatea
haplogrupurilor
prezente
la
maghiari
au
origine
europeană
din
epoca
neolitică
și
au
legături
cu
populațiile
moderne
daneze,
belgiene,
olandeze
și
basce,
precum și cu populații învecinate (sârbi, croați, slovaci, români, etc.).
Haplogrupurile
cele
mai
prezente
la
populația
maghiară,
sunt
haplogrupuri
specifice
numai
populațiilor
europene,
acestea
fiind
absente
în
alte
zone
ale
planetei,
85
%
din
totalul
acestor
haplogrupui
sunt
gene
exclusiv
sau
predominant
europene,
iar
din
acestea,
două
haplogrupuri
reprezintă aproximativ 50 % din totalul fondului genetic.
În
același
timp
s-a
constatat
că
populația
maghiară
modernă
are
doar
o
mică
contribuție
genetică
(sub
3%)
provenind
de
la
triburile
maghiare
care
au
migrat
din
zona
Caucaz
și
care
au
cucerit
teritoriul
ce a devenit patria lor.
Vezi
diferențe
genetice
dintre
maghiarii
actuali
și
cei
care
au
cucerit
Câmpia
Panonică.
Alte
studii
genetice
efectuate
pe
baza
variațiilor
genomului
uman,
au
concluzionat
că
marea
majoritate
a
subiecților
examinați
aparțin
haplogrupurilor
comune
în
alte
populații
europene,
iar
haplogroupul
M
care
este
clasificat
ca
o
caracteristică
haploidală
pentru
populațiile
asiatice,
se
regăsește
la aproximativ 2,5% din totalul populației maghiare moderne.
Probele
analizate
au
arătat
că
maghiarii
-
în
majoritate
-
sunt
urmași
ai
populațiilor
europene,
provenind
încă
din
neolitic,
în
combinație
cu
danezi,
belgieni,
olandezi,
basci,
sârbi,
croați,
slovaci,
români, ucraineni.
Pledoarie pentru respect, pace și armonie