originea românească a romano-catolicilor moldoveni și apartenența acestora la spațiul cultural românesc
Romano-catolicii din Moldova, la anul 1848 Un moment important în afirmarea etnicităţii române a catolicilor din Moldova se circumscrie anului 1848 când Mihail Kogălniceanu în Dorinţele partidei naţionale în Moldova, susţine prin punctele 25 şi 26 drepturile politice ale pământenilor catolici, dar şi identitatea românească a acestora. Românitatea pe care paşoptistul o atribuie catolicilor din Moldova reiese din chiar titlul punctului 25 al programului revoluţionar mai sus menţionat: Organizarea clerului catolic pentru românii de această religie. Astfel, ni se spune „românii catolici” locuiesc în număr de peste 50000 în Moldova, însă guvernul nu s-a ocupat nici de educaţia morală, nici de cea religioasă a acestora. Despre clerul catolic, punctul 25 afirmă este străin şi nu primeşte nici un sprijin din partea statului, astfel încât „este neapărată trebuinţă ca şi aceşti fii ai patriei tragă parte din folosurile publice. Clerul lor trebuie dar organisat şi ţinut, ca şi celelalte cleruri cunoscute, cu cheltuiala statului. Vechii Domni o cunoştea aceasta prea bine, şi singurul venit ce biserica catolică are în Moldova îi vine din vechile dănuiri domneşti” . Identitatea română a catolicilor din Moldova este augmentată de punctul 26 al Dorinţelor partidei naţionale în Moldova, unde Kogălniceanu consideră ortodocşii se cred singurii în măsură a avea drepturi politice, însă „istoria şi actele ne dovedesc că, în timpurile dinainte, şi catolicii folosia de asemine drituri. Şi încă astăzi dintre moldovenii catolici sunt carii unii au ajuns la întrebuinţarea driturilor politice, şi alţii stăpânesc moşii încă din vechile dănuiri. Sunt mai multe sate răzăşeşti lăcuite de catolici. Driturile politice, şi aceasta o cere epoha, trebuie dar date la toţi românii de lege catolică…” .
Consiliul Europei despre Romano-catolicii din Moldova Identitatea română a catolicilor din Moldova este recunoscută de Consilul Europei în raportul privind respectarea drepturilor minorităţilor etnice şi religioase din România, unde (în urma verificărilor făcute de instituţiile europene), se constată situaţia "ceangăilor" poate fi înţeleasă doar luând în considerare rezultatele concrete din teritoriu, acest document făcând referire la recensământul din anul 2002 pe teritoriul judeţului Bacău unde locuiesc majoritatea catolicilor, denumiţi "ceangăi" de literatura maghiară, ocazie cu care numai 1769 persoane s-au declarat "ceangăi", în timp ce în judeţul Bacău sunt 119.618 credincioşi de religie Romano-Catolică. Acest document recunoaşte existenţa românilor de religie romano-catolică, respectarea drepturilor acestora, convieţuirea acestora alături de cetăţenii români de alte religii şi deasemenea este recunoscut adevărul, respectiv cetăţenii de religie romano-catolică sunt români, nu "ceangăi" sau "maghiari-ceangăi".
Teste ADN pentru stabilirea originii etnice a ceangăilor au stabilit din punct de vedere genetic (ca și al culturii tradiționale), romano-catolicii din Moldova (ceangăii) sunt români și sunt diferiți de unguri. Aceste teste au stabilit populația din Ungaria de azi, este de origine europeană nu mongoloidă, ungurii nu sunt înrudiți genetic cu triburile maghiare, hune, turcice sau cu populații vorbitoare de limbi fino-ugrice (finlandezi, estonieni), nici cu populații din zona caucaziană sau cu iranienii ci ungurii sunt descendenții populației europene ce exista în Panonia și Bazinul Carpatic înainte de venirea triburilor migratoare iar maghiarizarea a fost facută de elitele aflate la conducere. Ungurii sunt un amestec de români, slavi, germani și țigani, maghiarizați lingvistic, ungurii de azi fiind din punct de vedere genetic cel mai mult apropiați de slavi și țigani. Diversitatea genetică a maghiarilor este extrem de mare, atingând 99,9% într-o probă combinată. Analiza genetică într-un spațiu geografic delimitat a permis identificarea a peste 70 de subclase diferite de ADN mitocondrial în maghiari. Această analiză cu privire la ancestru a relevat o structură genetică complexă evidențiind influența genetică al populațiilor din diferite părți ale Eurasiei, contribuția populațiilor europene fiind cea mai pronunțată. Cel puțin 8% din haplotipuri ale strămoșilor găsite în maghiari demonstrează asemănarea lor genetică cu populațiile slave din Est și din Vest (subclasele H1c23a, H2a1c1, J2b1a6, T2b25a1, U4a2e, K1c1j și I1a1c), în timp ce influența populațiilor asiatice este foarte puțin vizibilă (subclasele A12a, C4a1a și U4b1a4). Analiza genetică a genomurilor maghiare, efectuată pentru a arăta compoziția genetică a maghiarilor moderni a arătat s-a produs un amestec între maghiari și populațiile învecinate, precum și un amestec cu populațiile migratoare. Rezultatele obținute arată majoritatea liniilor materne moderne maghiare au origine europeană din epoca neolitică și legături cu populațiile moderne daneze, belgiene, olandeze și basce, precum și cu populații învecinate (sârbi, croați, slovaci, români, etc.). Haplogrupurile cele mai prezente la populația maghiară (în proporții de 30 %, respectiv 24 %), sunt haplogrupuri specifice numai populațiilor europene, acestea fiind absente în alte zone ale planetei. În același timp s-a constatat populația maghiară modernă are doar o mică contribuție genetică (sub 3%) provenind de la strămoși maghiari care au cucerit teritoriul ce a devenit patria lor. Alte studii genetice efectuate pe baza variațiilor genomului uman, au concluzionat marea majoritate a subiecților examinați aparțin haplogroupelor comune în alte populații europene, iar haplogroupul M care este clasificat ca o caracteristică haploidală pentru populațiile asiatice, se regăsește la aproximativ 5% din totalul populației maghiare moderne. Probele analizate au arătat maghiarii, în majoritate, sunt urmași ai populațiilor europene, provenind încă din neolitic, în combinație cu danezi, belgieni, olandezi, basci, sârbi, croați, slovaci, români, ruși, ucraineni, țigani. Analiza probelor de ADN mitocondrial (moștenit pe linie maternă) și ADN-Y (analiza cromozomului Y - moștenit pe linie paternă), prelevate de la populația maghiară, a concluzionat doar 5 % dintre maghiari au descendență asiatică însă mai puțin de 3 % dintre maghiari sunt urmașii triburilor cuceritoare venite din Asia iar 95 % dintre maghiari sunt descendenți ai populațiilor europene maghiarizate în decursul timpului. Dacă aplicăm aceste procente la mărimea populației Ungariei, care - conform datelor oficiale - este mai mică de 10 milioane de locuitori, se poate constata mai puțin de 300.000 dintre maghiari sunt urmași ai cuceritorilor huni, aproximativ 200.000 dintre maghiari sunt urmași ai unor populații asiatice, maghiarizate, fie cu forța, fie prin alianțe matrimoniale și peste 9.500.000 dintre maghiari sunt urmași ai populațiilor europene care au locuit aici din cele mai vechi timpuri. Vezi sursele mai jos.

Analize genetice, teste ADN,

privitoare la originea etnică a "ceangăilor" din Moldova și

combaterea teoriilor privind descendența populației maghiare

Diversitatea cromozomială în Europa (în limba engleză) 1 VEZI  DETALII Genetica umană în Europa - populația ungurească veche (în limba engleză) 4 VEZI  DETALII Populați Ungariei este de origine europeană (maghiarizată) (în limba engleză) 6 VEZI  DETALII Ungurii nu au descendeță asiatică (în limba engleză) 7 VEZI  DETALII

LEGĂTURI CĂTRE SITE-URI CARE PREZINTĂ:

studii, analize genetice, teste și opinii

Ungurii nu provin din stepele Asiei - 95 % sunt europeni (în limba engleză) 8 VEZI  DETALII Ungurii se aseamănă populațiilor europene (în limba engleză) 10 VEZI  DETALII Polimorfismul cromozomial la populația ungară (în limba engleză) 11 VEZI  DETALII Genetica umană în India - afinități cu populația ungariei (în limba engleză) 12 VEZI  DETALII Genetica populațiilor balcanice - ungurii se aseamănă cu bulgarii (în limba engleză) 13 VEZI  DETALII Grupurile etnice din Transilvania (în limba engleză) 14 VEZI  DETALII Structura etnică a ungurilor din Romania (în limba engleză) 15 VEZI  DETALII Testele ADN stabilesc originea romano-catolicilor din Moldova 21 VEZI  DETALII Diversitatea genetică a maghiarilor (în limba engleză) 2 VEZI  DETALII Sub 3 % dintre maghiari sunt urmașii cuceritorilor veniți din Asia (în limba engleză) 3 VEZI  DETALII Numai 5 % dintre maghiari au origine asiatică (în limba engleză) 5 VEZI  DETALII Genetic, între ceangăi și secui există diferențe majore (în limba engleză) 9 VEZI  DETALII

Asociaţia "Dumitru Mărtinaş" - reprezentanta Romano-Catolicilor din regiunea istorică Moldova - România (românii denumiţi de literatura maghiară

"ceangăi"; în maghiară "csango" "csangos"; în franceză Tchangos; în germană Tschangos; în engleză Changos) - Asociation "Dumitru Mărtinaş" -

representing Roman-Catholics of Moldavia (so called "csango" or "csangos").

Citește aici Mihail Kogălniceanu și drepturile politice ale catolicilor din Moldova Studiu de antroponimie la populaţia romano-catolică 19 CITEȘTE Etnogeneza populaţiei romano-catolice din perspectivă dermatoglifică 20 CITEȘTE
Asociatia Dumitru Martinas - romano-catolici din Moldova - denumiți de literatura maghiară ceangăi, ciangăi, csango
Citește aici Originea catolicilor din Moldova. Studiu de Anton Coșa

Studii și argumente științifice privitoare la originea etnică a "ceangăilor" din Moldova

STUDII  ȘTIINȚIFICE,  TESTE  ADN, RECUNOAȘTERI,  ATITUDINI, ARGUMENTE  ȘTIINȚIFICE,  OPINII, care C O N F I R M Ă Ungurii au sub 5 % gene comune cu populații din Urali (în limba engleză) 16 VEZI  DETALII Marile haplogrupuri la maghiari (30 % și 24 %) sunt doar în Europa (în limba engleză) 17 VEZI  DETALII Ungurii au 13 % gene comune cu cehii și slovacii (în limba engleză) 18 VEZI  DETALII TESTE ADN
Romano-catolicii din Moldova în timpul dictaturii militare (1940-1944) Încă înainte de insturarea dictaturii militare în România, romano-catolicii din Moldova au fost acuzați sunt de origine ungarică , fiind considerați străini și dușmani ai țării . Aceste acuze aduse romano-catolicilor - uneori chiar din partea autorităţilor publice - au făcut ca episcopul Mihai Robu adreseze mareșalului Ion Antonescu un memoriu, la data de 6 martie 1943, în care a denunțat campania de ponegrire şi prigoană a catolicilor din Moldova, a cerut mareşalului analizeze situaţia existentă şi dispună măsuri de îndreptare, argumentând romano-catolicii sunt cetăţeni paşnici şi-şi fac datoriile lor către ţară la fel ca fraţii lor ortodocşi: dau biruri, plătesc impozite, fac armată, ascultă de superiorii lor, nu nutresc sentimente duşmănoase ţării, nu cunosc altă ţară decât Ţara lor Românească, toţi se simt români şi sunt mândri a fi români, şi-i doare inima sunt consideraţi străini sau unguri numai pentru că sunt catolici . Memoriul episcopului Robu a fost analizat în şedinţa Consiliului de Miniştri din 17 martie 1943, când s-a reiterat poziţia Guvernului României faţă de Biserica Romano-Catolică. În hotărârea luată, guvernul îşi însuşea în totalitate aspectele semnalate de episcopul de Iaşi şi hotăra declanşarea unei anchete asupra acestui "aspect grav", hotărând pedepsirea tuturor funcţionarilor implicaţi, Guvernul României concluzionând "populaţia catolică din Moldova este de origine română şi, prin urmare, este considerată greşit ca fiind de origine ungarică (ceangăi) (...) şi nu poate fi considerată ca străină de poporul nostru..." . Într-o scrisoare adresată episcopului Mihai Robu la 18 martie 1943, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, profesorul Mihai Antonescu, declara: "În ce priveşte în mod special situaţia populaţiei catolice din Moldova, care este de origine română, deznaţionalizată şi considerată greşit ca fiind de origine ungarică (ceangăi), am dat instrucţiuni atât d-lui ministru de Justiţie, cât şi d-lui ministru de Interne, ca se arate tuturor prefecturilor şi organelor administraţiei locale aceste populaţiuni nu pot fi considerate ca străine de poporul nostru şi cu atât mai puţin să se practice faţă de ele mijloace nepotrivite". Această scrisoare a fost trimisă de episcopul Robu, la 3 aprilie 1943, tuturor preoţilor parohi din Moldova. Optimist, episcopul solicita aducerea la cunoştinţa credincioşilor catolici faptul Guvernul României a respectat credinţa catolică şi "originea etnică română este recunoscută tuturor catolicilor din Moldova" . Deşi memoriul episcopului Mihai Robu, analizat în şedinţa Consiliului de Miniştri din 17 martie 1943, a primit răspuns favorabil, iar Guvernul Antonescu a hotărât declanşarea unei anchete asupra acestui "aspect grav" şi pedepsirea tuturor funcţionarilor implicaţi în asemenea fenomene de "ponegrire a catolicilor", situaţia nu s-a îmbunătăţit. Unii preoţi au reînceput semnaleze noi cazuri de încălcare a drepturilor catolicilor, fapt care l-a determinat pe episcopul Robu se adreseze prim- ministrului la 14 mai, 5 iunie, 13 iulie şi 3 august 1943. În memoriile sale, episcopul de Iaşi solicita respectarea de către Guvernul României a hotărârii din 17 martie 1943, pedepsirea funcţionarilor vinovaţi de sabotarea acestei hotărâri, care au început elibereze "certificate de origine etnică ceangău", provocând astfel nedumerire şi nelinişte printre credincioşii catolici. În ultima scrisoare adresată prim-ministrului Mihai Antonescu, la 3 august 1943, episcopul Mihai Robu solicita ca în certificatele eliberate "grupului etnic al românilor deznaţionalizaţi" nu se menţioneze denumirea de "ceangău", deoarece aceasta era arbitrară, nu avea nici un temei istoric şi era echivocă , putând duce la "tăgăduirea drepturilor românilor catolici". După aceste intervenţii, problemele semnalate de către episcopul Mihai Robu păreau a fi rezolvate în mod oficial, dar au mai existat câteva abuzuri locale. Vezi sursele http://www.ercis.ro/lumina/numar.asp?an=2002&numar=2&id=30 http://www.ercis.ro/lumina/numar.asp?an=2002&numar=3&id=52