Asociaţia "Dumitru Mărtinaş" - reprezentanta Romano-Catolicilor din regiunea istorică Moldova - România (românii denumiţi de literatura maghiară

"ceangăi"; în maghiară "csango" "csangos"; în franceză Tchangos; în germană Tschangos; în engleză Changos) - Asociation "Dumitru Mărtinaş" -

representing Roman-Catholics of Moldavia (so called "csango" or "csangos").

CENTENARUL LUPTELOR DE PE DEALUL COŞNA.

EROII ROMÂNI DE LA COTA 789

În ziua de 10 august 2017, pe Dealul Coşna, la cota 789, Primăria Comunei Pîrgăreşti din judeţul Bacău a organizat, în colaborare cu Primăria Târgu Ocna şi Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” - filiala Bacău, o manifestare comemorativă dedicată Centenarului luptelor de pe Dealul Coşna, un moment istoric deosebit de important din cadrul Războiului de Reîntregire Naţională a României. La acest eveniment au participat autorităţi civile, bisericeşti şi militare, alături de numeroşi localnici (îmbrăcaţi în straie de sărbătoare şi purtând însemne tricolore), fiecare dintre ei urcând pe Dealul Coşna pentru a-i comemora pe ostaşii români căzuţi la datorie în urmă cu 100 de ani. Printre invitaţi a fost şi prof. dr. Anton Coşa de la Muzeul de Istorie din Bacău (membru în Departamentul de Cercetare Istorică al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, consilier istoric al Asociaţiei Romano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”) care a rostit o alocuţiune privind importanţa istorică a luptelor de pe Dealul Coşna în contextul Războiului de Reîntregire Naţională a României, precum şi permanenta datorie a contemporanilor de a cinsti memoria eroilor neamului românesc. Redăm în continuare textul alocuţiunii prof. dr. Anton Coşa: Stimate oficialităţi civile, bisericeşti şi militare, dragi locuitori din această zonă încărcată de istorie, Am urcat împreună astăzi, 10 august 2017, pe Dealul Coşna, pentru a-i comemora cum se cuvine pe eroii noştri de acum un secol. Sunt onorat pot rosti aici, la Cota 789, câteva cuvinte legate de un moment istoric deosebit din cadrul Războiului de Reîntregire Naţională a României, care a avut urmări favorabile pentru noi datorită jertfei ostaşilor români căzuţi pe aceste meleaguri. Locul unde ne aflăm noi acum, Dealul Coşna –Cota 789, este locul în care eroismul şi sacrificiul soldaţilor români au fost exemplare, oprind ambiţiile adversarilor. Luptele de aici, de la Cota 789, pot fi puse pe acelaşi palier cu alte momente dramatice din istoria noastră a românilor, care au contribuit efectiv la soarta ulterioară a războiului, înclinând balanţa victoriei de partea armatei române. S-a spus pe bună dreptate Dealul Coşna Cota 789 a fost „ultima redută a înaintării germane către Moldova”. Cota 789 este încă unul din locurile unde deviza „Pe aici nu se trece!” a devenit un fapt concret. Pentru ostaşul român de atunci au fost zile grele. „În fiecare zi auzeam germanii aduc trupe noi, lângă deal, soldaţi bine echipaţi care întăreau tranşeele lor. Ofiţerii superiori ne spuneau periodic ne aşteptăm la un atac. Era o situaţie încordată”, scria în jurnalul său Dimitrie Dimăncescu, unul dintre ofiţerii români a cărui mărturie a făcut posibilă reconstituirea luptelor de aici, de pe Dealul Coşna, în acele zile fierbinţi din august 1917. Cât de important a fost acest loc atunci, în august 1917, reiese inclusiv din mărturiile adversarilor nostri germani, care au masat aici forţe numeroase. Disproporţia de forţe s-a accentuat şi mai mult în condiţiile în care românii au fost nevoiţi acopere şi breşa lăsată prin plecarea corpului de armată rus care se retrăsese. În tranşee, încleştările au fost de o violenţă rară, în timp ce artileria grea decima linia frontului. În jurnalul său, locotentul Erwin Rommel (însărcinat preia iniţiativa şi atace liniile româneşti), a consemnat, printre altele, chiar în perioada luptelor de la Cota 789 că, în viziunea germană: „Pe frontul de est, vara lui 1917 a găsit forţele germane blocate în zonă. Numai o spulberare a întregului front ar putea elibera trupele pentru lupta decisivă din Vest doar o eradicare completă a duşmanului ne poate permite decidem victoria Germaniei pe frontul de est. Trebuia atacăm prin surprindere, ocupăm poziţiile din tranşee care sunt flancate de pădurile de stejari. A fost dificil, de 5 ori am fost nevoiţi respingem atacurile inamicului care devenise tot mai curajos”. Prin eroismul lor, soldaţii români care au luptat pe Dealul Coşna au stăvilit definitiv speranţa germanilor de a străpunge frontul românesc din munţii Oituzului şi a cuceri Valea Trotuşului, zădărnicind astfel planurile strategice ale duşmanului şi salvând Moldova de iminenţa ocupaţiei inamice. Atunci, în vara anului 1917, pe Dealul Coşna, ostaşii români au dat dovadă de curaj, onoare şi loialitate. Patriotismul lor a fost unul de netăgăduit, iar jertfele lor evidente. Există în istoria noastră, a românilor, momente esenţiale, hotărâtoare pentru destinul şi înălţarea Patriei. Anul 1917 a fost un astfel de moment. Există în istoria noastră locuri memorabile pe care nu ar trebui le uităm niciodată şi unde ar trebui trecem mai des, cinstind astfel şi memoria eroilor noştri. Dealul Coşna – Cota 789 – este un astfel de loc. Anul 1917 a fost pentru români anul speranţei, anul în care armata română a influenţat decisiv soarta frontului oprind ofensiva adversă prin strălucitele victorii din vară (de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz) asupra armatelor germano- austro-ungare, fiind totodată şi anul premergător Marii Uniri din 1918. În acest context, luptele de pe Dealul Coşna ocupă un loc de seamă. Sacrificiul celor căzuţi aici, la Cota 789, trebuie pus alături de jertfa tuturor celorlalţi români din Primul Război Mondial, fiecare dintre ei contribuind astfel, cu cea mai de preţ ofrandă, cu preţul vieţii, la o viaţă mai bună pentru urmaşi, la o soartă mai bună pentru Ţară, la o evoluţie favorabilă a evenimentelor istorice ulterioare care au culminat cu Marea Unire din 1918. Prin urmare, am mai spus-o şi altădată, o repet şi aici, în acest loc udat de sângele strămoşilor, principala datorie a noastră, a celor de azi, este nu ne uităm eroii şi să le păstrăm vie memoria. GLORIE ETERNĂ EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC!

Topliţa: CATOLICII DIN MOLDOVA la zilele "Miron Cristea"

În perioada 17-20 iulie 2016 a avut loc la Topliţa (judeţul Harghita) cea de-a XIX-a ediţie a "Zilelor Miron Cristea", manifestare cultural-ştiinţifică organizată de Fundaţia Culturală "Miron Cristea", Centrul Cultural Topliţa, Biblioteca Municipală "George Sbârcea", Primăria şi Consiliul Local Topliţa. Participanţii (profesori, istorici, cercetători, arhivişti, muzeografi, scriitori, oameni de cultură etc.) au beneficiat de un program divers, în cadrul manifestărilor având loc, printre altele, Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice "Istorie, cultură, civilizaţie şi credinţă străbună", vernisarea unor expoziţii de artă plastică, documentară (referitoare la monumentele dedicate eroilor din zona de nord a judeţului Harghita), de carte veche bisericească, o vizită documentară în comuna Bilbor, participarea la sfânta Liturghie prilejuită de sărbătoarea hramului mănăstirii "Sfântul Prooroc Ilie" din Topliţa. De la Bacău au participat ca invitaţi: ing. Gheorghe Bejan (preşedintele Asociaţiei Romano-Catolicilor "Dumitru Mărtinaş") şi prof. dr. Anton Coşa. Deschiderea festivă a ediţiei din acest an a Zilelor "Miron Cristea" a avut loc în sala de şedinţe a Primăriei Topliţa. Tot în acest spaţiu s-au desfăşurat lucrările în plen, precum şi prezentarea unor cărţi şi reviste publicate recent. Având în vedere faptul această ediţie a Zilelor "Miron Cristea" s-a desfăşurat sub semnul împlinirii unui veac de la intrarea României în Primul Război Mondial (fapt subliniat şi de principalul organizator al manifestărilor: prof. Ilie Şandru), în cadrul lucrărilor în plen, distinsul istoric, prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei, de la Facultatea de Istorie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi, a prezentat comunicarea: "Războiul nostru pentru întregirea României. Semnificaţia unei angajări". Lucrările pe secţiuni ("Miron Cristea şi Biserica Ortodoxă Română", "Istorie", "Cultură şi Civilizaţie") au prilejuit dezbateri interesante, majoritatea comunicărilor fiind publicate în numărul din acest an (10/2016) al revistei "Sangidava", revistă lansată, la rândul ei, cu prilejul manifestărilor. Printre evenimentele care au avut loc în cadrul Zilelor "Miron Cristea", menţionăm şi lansarea, în sala mare a Casei de Cultură din municipiul Topliţa, a volumului omagial "Valer Dorneanu la 70 de ani", actualul preşedinte al Curţii Constituţionale din România fiind născut în zonă. Invitaţii de la Bacău au susţinut, la rândul lor, două comunicări publicate în revista "Sangidava". Este vorba de: Concordatul dintre România şi Sfântul Scaun în viziunea mitropolitului primat Miron Cristea (prof.dr. Anton Coşa) şi Asociaţia Romano- Catolicilor din Moldova "Dumitru Mărtinaş" la 15 ani: 2001-2016 (ing. Gheorghe Bejan).
În perioada 14-20 august 2016 s-au desfăşurat lucrările celei de a XIV-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, manifestare organizată de Ministerul Culturii - Centrul Cultural Topliţa, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sfântu Gheorghe), cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Institutului Cultural Român, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.      La lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au fost invitaţi miniştrii, parlamentari, oameni politici, lideri ai organizaţiilor româneşti din România, Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Albania şi Macedonia, cursanţi şi conferenţiari din diverse centre universitare. Printre cursanţii Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului s-au aflat studenţi, masteranzi, doctoranzi cu preocupări privind promovarea valorilor naţionale, convieţuirea interetnică şi afirmarea identităţii culturale, lingvistice şi confesionale în medii multietnice. Din cadrul comunităţii romano-catolicilor din Moldova au participat ca invitaţi: ing. Gheorghe Bejan (preşedintele Asociaţiei Romano-Catolicilor "Dumitru Mărtinaş"), prof.dr. Anton Coşa şi părintele profesor doctor Ştefan Lupu (vicar episcopal, director al Departamentului de Cercetare Istorică din cadrul Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi şi decan al Facultăţii de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi). Joi, 18 august 2016, în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, organizatorii au inclus în program şi tema: Românii romano-catolici din Moldova - încercări de denaturare a unei identităţi. Dezbaterile au fost moderate de către domnul Vlad Cubreacov - preşedintele Asociaţiei "Răsăritul Românesc" din Chişinău. În intervenţia sa, prof. dr. Anton Coşa a subliniat, de la bun început, strânsa legătură dintre problematica romano-catolicilor din Moldova şi problematica românilor din sud-estul Transilvaniei. În continuare, prof. dr. Anton Coşa a evidenţiat câteva dintre momentele care au jalonat istoria comunităţii romano-catolicilor din Moldova ca parte a istoriei naţiunii române, aducând în atenţia participanţilor şi o serie de argumente ştiinţifice care dovedesc faptul că este incorectă încadrarea acestei minorităţi confesionale în categoria unei "minorităţi etnice a ceangăilor". De asemenea, prof. dr. Anton Coşa a menţionat şi aportul deosebit al cercetărilor ştiinţifice interdisciplinare derulate de membrii Departamentului de Cercetare Istorică din cadrul Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi (condus de părintele profesor Ştefan Lupu), precum şi sprijinul constant acordat de-a lungul timpului acestor demersuri de către Excelenţa Sa Petru Gherghel (episcop de Iaşi). Domnul ing. Gheorghe Bejan a prezentat un scurt bilanţ al activităţii Asociaţiei Romano-Catolicilor "Dumitru Mărtinaş" la cei 15 ani de existenţă (2001-2016). Domnia sa a menţionat, pe lângă aspectele pozitive reprezentate de o serie de proiecte derulate sub egida Asociaţiei, şi greutăţile venite din partea autorităţilor în privinţa amplasării bustului profesorului Dumitru Mărtinaş în municipiul Bacău.         La rândul său, părintele profesor Ştefan Lupu şi-a structurat discursul în jurul a două importante cărţi apărute recent la Editura Sapienţia din Iaşi. Este vorba de volumul părintelui Fabian Doboş: Congregaţia "Notre Dame de Sion" şi catolicii din Moldova (1866-2016) şi volumul: "Am suferit pentru Biserica lui Cristos". Viaţa părintelui Ioan Parţac (1927-1996) - autori: Fabian Doboş şi Dănuţ Doboş.

Despre romano-catolicii din Moldova,

la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului - august 2016

În perioada 10-16 august 2015 s-au desfăşurat lucrările celei de a XIII-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, manifestare organizată de Ministerul Culturii-Centrul Cultural Topliţa, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe), cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Institutului Cultural Român, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.  De la Bacău au participat ca invitaţi: ing. Gheorghe Bejan (preşedintele Asociaţiei Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş”) şi prof.dr. Anton Coşa.  Joi, 13 august, în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, organizatorii au inclus în program şi tema: Românii romano-catolici din Moldova în faţa presiunilor de maghiarizare.  În intervenţia sa, prof.dr. Anton Coşa a precizat de la bun început faptul că problematica romano-catolicilor din Moldova este într-o strânsă legătură cu problematica românilor din sud-estul Transilvaniei. Prin urmare, includerea cu ani în urmă a unei teme vizând comunitatea catolică din Moldova în cadrul dezbaterilor Universităţii de Vară Izvoru Mureşului a fost una cât se poate de oportună.  În continuare, prof.dr. Anton Coşa a scos în evidenţă faptul că s-au conturat de-a lungul timpului 3 viziuni diferite privind problematica romano-catolicilor din Moldova: viziunea maghiară, viziunea europeană şi viziunea proprie, venită din interiorul comunităţii catolicilor din Moldova.  Dintre cele trei abordări, viziunea maghiară a rămas cea mai conservatoare, încremenită în acelaşi proiect iniţial din punct de vedere ştiinţific, dar în strânsă legătură cu dinamica intereselor geostrategice ale statului maghiar. În continuare, promotorii acestei viziuni susţin ideea originii maghiare a catolicilor din Moldova pe care îi denumesc în mod greşit „ceangăi”; vorbesc de comunităţile de „ceangăi” aflate în „diaspora” şi supuse unei pretinse asimilări din partea statului român; folosesc aceleaşi argumente istorice depăşite de mult de cercetarea ştiinţifică; extind (deloc întâmplător) „Bazinul Carpatic” din aşa-zisul „Ţinut Secuiesc” în aşa-zisul „Ţinut Ceangăiesc”; fac presiuni constante asupra instituţiilor româneşti pentru introducerea limbii maghiare în şcoală şi biserică (după modelul stalinist din anii ’50 ai veacului XX), exercită presiuni pe lângă organismele europene pentru adoptarea de „recomandări” privindu-i pe „ceangăi”; deturnează identitatea românească a „ceangăilor” (asumată şi declarată constant de către aceştia), urmărind să le impună o nouă identitate, cea maghiară (realizând astfel, peste timp, o nouă maghiarizare a acestora, după secuizarea prin care trecuseră strămoşii lor în sud-estul Transilvaniei) etc.  Viziunea europeană a cunoscut în timp o vizibilă nuanţare. Dacă iniţial, aceasta era strâns legată de viziunea maghiară (în condiţiile în care raportorii europeni primeau informaţiile privindu-i pe catolicii din Moldova exclusiv pe filieră maghiară), ulterior au fost luate în considerare şi punctele de vedere venite din interiorul comunităţii catolicilor din Moldova, care erau în mod evident cele corecte, cele care trebuiau luate în seamă de la bun început. Astfel, deşi presiunile maghiare continuă, în spaţiul european se recunoaşte deja, de ceva vreme, faptul că într-o proporţie covârşitoare, catolicii din Moldova sunt de fapt români.  În ceea ce priveşte viziunea venită din interiorul comunităţii catolice din Moldova, aceasta a beneficiat de la bun început de roadele cercetărilor ştiinţifice interdisciplinare iniţiate cu ani în urmă de Excelenţa Sa Petru Gherghel (episcop de Iaşi). Rezultatele acestor cercetări, continuate şi astăzi de membrii Departamentului de Cercetare Istorică din cadrul Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, s-au concretizat într-un număr important de monografii, studii şi articole, care dovedesc românitatea catolicilor din Moldova.  Printre altele, prof.dr. Anton Coşa a adus în atenţie şi câteva argumente istorice, lingvistice, etnografice etc., care dovedesc faptul că nu se poate vorbi de o minoritate etnică a „ceangăilor” din Moldova ci, cel mult, de o „minoritate religioasă” a romano-catolicilor din Moldova.  Catolicii din Moldova nu s-au denumit pe ei înşişi niciodată „ceangăi” şi nu au participat la niciunul dintre momentele istorice care au marcat evoluţia naţiunii maghiare şi a statului maghiar. Dimpotrivă, ei au participat la toate momentele care au jalonat devenirea istorică a naţiunii române şi a statului român, iar eroii catolici nu s-au jertfit pentru Ungaria ci pentru România.    La rândul său, domnul ing. Gheorghe Bejan a prezentat Proiectul ,,Clubul Social al Tinerilor Băcăuani”, finanţat de Consiliul judeţean Bacău şi implementat de Asociaţia UNLIMITED CONNECTIONS Bacău în 8 sate cu populaţie catolică din judeţul Bacău: Cleja, Faraoani, Arini, Vladnic, Valea Seacă, Fundu Răcăciuni, Pustiana şi Frumoasa.  Preşedintele Asociaţiei Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş” a precizat şi faptul că an de an, Guvernul Ungariei finanţează tabere de câte două săptămâni în Ungaria şi judeţele Covasna şi Harghita, unde copiii învaţă limba maghiară ca „limbă maternă”, deturnându-li-se astfel realitatea identităţii lor româneşti.  De asemenea, domnia sa a punctat şi greutăţile întâmpinate de Asociaţia Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş” în amplasarea bustului profesorului Dumitru Mărtinaş în municipiul Bacău.  O plăcută surpriză a reprezentat-o acordarea de către domnul Vlad Cubreacov (preşedintele Asociaţiei Răsăritul Românesc din Chişinău) a unei Diplome de Excelenţă domnului Gheorghe Bejan (preşedintele Asociaţiei Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş”) „pentru meritul de a apăra comunitatea românilor romano-catolici din România împotriva presiunilor maghiarizatoare din partea unor cercuri antiromâneşti din străinătate”.  În rezoluţia adoptată la finalul lucrărilor celei de-a XIII-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului s-a precizat, printre altele, că este nevoie de un set de măsuri pentru protejarea românilor din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, expuşi „sistematic unui proces continuu şi susţinut de deznaţionalizare”, precum şi pentru oprirea „procesului de maghiarizare” a românilor de confesiune romano-catolică din Bacău, Neamţ şi Iaşi.  În acest sens, organizatorii Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au propus finanţarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş „după aceleaşi criterii şi direct proporţional cu suma alocată de Guvernul României Fundaţiei «Comunitas» a maghiarilor din România”, precum şi „monitorizarea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova şi sprijinirea păstrării identităţii româneşti a acestora”.  Rezoluţia adoptată la finalul ediţiei a XIII-a a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului va fi înaintată Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului şi Parlamentului României, partidelor politice şi societăţii civile.   Prof.dr. ANTON COŞA

Despre romano-catolicii din Moldova

la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului

În perioada 27-28 martie 2015, la Sfântu Gheorghe (judeţul Covasna), Centrul European de Studii "Covasna-Harghita", Asociaţia "Ştefadina" Bucureşti şi Liga Cultural-Creştină "Andrei Şaguna" au organizat o serie de manifestări cultural-ştiinţifice. Astfel, vineri, 27 martie, la Centrul Ecleziastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan" a avut loc simpozionul: "Basarabia - un destin al istoriei moderne până în contemporaneitate", iar sâmbătă, 28 martie, în acelaşi loc s-a desfăşurat masa rotundă: "Sursele informatice online utile şi în cercetarea monografică". Sfantu GheorgheDe la Bacău au participat ca invitaţi: prof. Vilică Munteanu (directorul Arhivelor Naţionale Bacău), ing. Gheorghe Bejan (preşedintele Asociaţiei Romano-Catolicilor "Dumitru Mărtinaş") şi prof. dr. Anton Coşa. În cadrul manifestării de sâmbătă, prof. dr. Anton Coşa a prezentat comunicarea: Site-urile oficiale din Dieceza Romano-Catolică de Iaşi, utile şi în cercetarea monografică. În intervenţia sa, invitatul a punctat (printre altele) contextul lansării site-ului Diecezei de Iaşi, făcând o succintă prezentare a acestuia, evidenţiind, de asemenea, utilitatea lui şi pentru cercetarea monografică, prin multitudinea de informaţii pe care o pune la dispoziţia celor care îl accesează. În acelaşi context, autorul comunicării a adus în atenţia celor prezenţi şi alte surse informatice online care funcţionează în cadrul Diecezei de Iaşi (site-urile parohiale, site-urile instituţiilor de învăţământ, site-urile congregaţiilor, institutelor de viaţă consacrată, asociaţiilor catolice, revistelor catolice online), toate depozitare de informaţii folositoare şi cercetărilor monografice. În cadrul manifestărilor a fost lansat, alături de alte publicaţii, primul număr (I/2014) al "Acta Carpatica" (Anuarul românilor din sud- estul Transilvaniei) editat de Centrul Ecleziastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", Centrul European de Studii "Covasna- Harghita" şi Asociaţia "Ştefadina" Bucureşti, în cadrul căruia sunt publicate numeroase articole de specialitate, printre ele regăsindu- se şi două materiale privitoare la catolicii din Moldova. Prof. dr. Anton Coşa semnează articolul: Episcopia Catolică de Iaşi - 130 de ani de la înfiinţare (prezentat iniţial sub forma unei comunicări ştiinţifice la cea de-a XX-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, din 19-21 septembrie 2014), iar ing. Gheorghe Bejan este autorul unor emoţionante rânduri intitulate: In memoriam. Pr. Dumitru Gabor (care ne-a părăsit cu puţină vreme în urmă). Prof. dr. Anton COŞA

Sfântu Gheorghe: Site-urile oficiale din Dieceza de Iaşi

şi cercetarea monografică

În perioada 11-16 august 2014 s-au desfăşurat lucrările celei de-a XII-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, manifestare organizată de Ministerul Culturii - Centrul Cultural Topliţa, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sfântul Gheorghe), cu sprijinul Departamentului Politic pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Institutului Cultural Român, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. La lucrări au participat parlamentari de pe cele două maluri ale Prutului, miniştri, cursanţi din ţară şi din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia precum şi conferenţiari din principalele centre universitare ale ţării (Iaşi, Cluj, Bucureşti)) şi din străinătate (Germania, Italia). În rândul cursanţilor universităţii s- au aflat studenţi, masteranzi, doctoranzi, profesori cu preocupări privind promovarea valorilor naţionale, convieţuirea interetnică şi afirmarea identităţii culturale, lingvistice şi confesionale în medii multietnice. De asemenea, au fost prezenţi jurnalişti de la principalele instituţii mass-media din ţară şi din Republica Moldova, Ucraina, Italia, Serbia. De la Bacău au participat ca invitaţi: prof. Vilică Munteanu (directorul Arhivelor Naţionale Bacău), ing. Gheorghe Bejan (preşedintele Asociaţiei Romano-Catolicilor "Dumitru Mărtinaş") şi prof. dr. Anton Coşa. Joi, 14 august, în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, un spaţiu generos a fost alocat (de către organizatori) prezentării temei: Românii romano-catolici din Moldova în faţa presiunilor de maghiarizare. În intervenţia sa, prof. dr. Anton Coşa a insistat (printre altele) asupra faptului problematica romano-catolicilor din Moldova constituie (în continuare) o prioritate a guvernului Ungariei şi a formaţiunilor politice şi civice maghiare din ţara noastră, concretizată prin: implicarea instituţiilor publice şi a unor înalţi demnitari şi a importante personalităţi maghiare ale vieţii politice, culturale, sociale şi economice, din Ungaria şi din România; alocarea de fonduri importante de la bugetul de stat al Ungariei şi al României, prin intermediul unor organizaţii neguvernamentale, pentru susţinerea învăţământului în limba maghiară a elevilor de pe "pământul ceangăiesc", precum şi pentru finanţarea unor proiecte care vizează "dăinuirea maghiarilor ceangăi" din Moldova; organizarea de festivaluri ale ceangăilor, în localităţi din Ungaria şi România şi finanţarea unor publicaţii în limba maghiară; efectuarea unor cercetări sociologice, istorice şi etnografie; editarea de lucrări monografice; organizarea de expoziţii etnografice; acordarea de burse; organizarea de cursuri de perfecţionare pentru cadrele didactice care predau limba maghiară; achiziţionarea de costume populare; acordarea de premii celor mai active personalităţi implicate în organizarea şi desfăşurarea unor proiecte circumscrise strategiei generale, pe termen mediu şi de perspectivă etc. În mediile civile şi politice maghiare se vorbeşte (în mod constant) de "atitudinea perfidă a puterii române, îndreptată împotriva redobândirii identităţii proprii a maghiarimii din Moldova", de ceangăi-maghiari "aserviţi şi persecutaţi", de "asimilarea etnică şi confesională" a ceangăilor maghiari, de "politica românească antimaghiară, care pune în pericol dialectul ceangăiesc al limbii maghiare, cea mai arhaică formă de dialect al limbii maghiare", de "ceangăi ca o minoritatea maghiară din România, asimilată forţat şi persecutată politic" etc. Toate acestea (nota bene!), în condiţiile în care, la începutul anului 2014 (conform datelor oficiale făcute publice de autorităţile maghiare), cu largul concurs al autorităţilor statului român, "în 28 de locaţii din Moldova", un număr de "2045 de copii" învaţă limba maghiară "sub coordonarea a 42 de pedagogi" maghiari. Totuşi, în viziunea oficialităţilor maghiare, "rezultatele învăţământului sunt îngreunate de faptul Episcopia Catolică de Iaşi nu permite nici acum celebrarea slujbelor în limba maghiară", astfel că "ceangăii sunt ultima minoritate naţională căreia nu îi este asigurată posibilitatea unei vieţi confesionale în limba maghiară". O asemenea atitudine din partea mediilor oficiale maghiare este nu doar inexactă, ci şi răuvoitoare, continuând (peste timp) o stare de fapt existentă în perioada instaurării regimului comunist în România, când problema introducerii limbii maghiare în celebrările liturgice în satele catolice din Dieceza de Iaşi a constituit o altă încercare căreia episcopul de atunci (Mons. Anton Durcovici) a trebuit să-i facă faţă. Înaltul ierarh catolic a afirmat la un moment dat în mod sugestiv: "Eu am în Dieceză catolici de diferite naţionalităţi ... Trebuie le trimit preoţi de limba fiecăruia. Ca trimit un preot de limbă maghiară într-un sat românesc, trebuie mi-o ceară întâi credincioşii". Prin urmare, a decis ca în satele "cu probleme", fie organizate "referendumuri care hotărască limba folosită în biserici". Rezultatele acestor consultări populare, care au avut loc la 13 martie 1949, au fost favorabile păstrării limbii române ca limbă de cult în bisericile catolice, credincioşii catolici nefiind de acord cu introducerea limbii maghiare. Atitudinea de odinioară a episcopului Anton Durcovici este binecunoscută de actualul episcop de Iaşi (Mons. Petru Gherghel) care a tratat, la rândul său, cu multă diplomaţie, problema introducerii limbii maghiare în celebrările liturgice, în consonanţă cu dorinţa credincioşilor din Dieceza de Iaşi. În intervenţia sa, domnul prof. Vilică Munteanu a prezentat o interesantă paralelă (bazată pe documente de arhivă) între încercările oficiale de introducere a limbii maghiare în şcolile din satele catolice din Moldova în perioada stalinistă şi demersurile similare de după 1990, punctând asupra atitudinii de respingere din partea localnicilor şi revenirea la învăţământul în limba română. De asemenea, domnul ing. Gheorghe Bejan a adus în atenţia auditoriului rezultatele implementării programului "Clubul tânărului european" în câteva şcoli din comunităţile romano-catolice băcăuane. Din discuţii a reieşit faptul în satele catolice din Dieceza de Iaşi are loc, în mod evident, o nouă maghiarizare instituţională. Prin greşita încadrare a romano-catolicilor din Moldova în categoria unei minorităţi etnice ("a ceangăilor") se urmăreşte o deturnare a identităţii româneşti a acestor credincioşi deşi, conform datelor ultimului recensământ oficial al statului român, covârşitoarea majoritate a locuitorilor romano-catolici din zonă s-au declarat români, respingând denumirea de "ceangău". S-a reiterat faptul istoria, limba, cultura populară a locuitorilor catolici din Moldova relevă apartenenţa acestora la poporul român şi, prin urmare, nu se poate vorbi de o minoritate etnică a "ceangăilor" din Moldova ci, cel mult, de o "minoritate religioasă" a romano-catolicilor din Moldova. S-a accentuat pe nevoia cunoaşterii de către autorităţile româneşti şi europene a numeroaselor studii ştiinţifice (istorice, etnografice, sociologice) din perspectivă românească, privitoare la catolicii din Moldova, precum şi a identităţii româneşti pe care ei şi-o afirmă astăzi. Prof. dr. Anton Coşa

Problematica romano-catolicilor din Moldova,

la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului

Asociatia Dumitru Martinas - romano-catolici din Moldova - denumiți de literatura maghiară ceangăi, ciangăi, csango
M A N I F E S T Ă R I culturale, științifice, artistice, comemorative, organizate de Asociația romano-catolicilor “Dumitru Mărtinaș” sau la care asociația a participat