Asociaţia "Dumitru Mărtinaş" - reprezentanta Romano-Catolicilor din regiunea istorică Moldova - România (românii denumiţi  de literatura maghiară "ceangăi"; în maghiară "csango" "csangos"; în franceză Tchangos; în germană Tschangos; în engleză Changos) - Asociation "Dumitru Mărtinaş" - representing Roman-Catholics of Moldavia (so called "csango" or "csangos"). English
 version



Asociaţia

Romano-Catolicilor

"Dumitru Mărtinaş"
Grup de ceangai
Bacău - România


Opinii ale unor persoane publice, oameni politici, istorici


şi ale unor instituţii
 
despre "ceangăi"







Romano-catolicii din Moldova, la anul 1848
         
           
    Un moment important în afirmarea etnicităţii române a catolicilor din Moldova se circumscrie anului 1848 când Mihail Kogălniceanu, în Dorinţele partidei naţionale în Moldova, susţine prin punctele 25 şi 26 drepturile politice ale pământenilor catolici, dar şi identitatea română
a acestora.
    Românitatea pe care paşoptistul o atribuie catolicilor din Moldova reiese din chiar titlul punctului 25 al programului revoluţionar mai sus menţionat: Organizarea clerului catolic pentru românii de această religie. Astfel, ni se spune că „românii catolici” locuiesc în număr de peste 50000 în Moldova, însă guvernul nu s-a ocupat nici de educaţia morală, nici de cea religioasă a acestora.
    Despre clerul catolic, punctul 25 afirmă că este străin şi nu primeşte nici un sprijin din partea statului, astfel încât „este neapărată trebuinţă ca şi aceşti fii ai patriei să tragă parte din folosurile publice. Clerul lor trebuie dar organisat şi ţinut, ca şi celelalte cleruri cunoscute, cu cheltuiala statului. Vechii Domni o cunoştea aceasta prea bine, şi singurul venit ce biserica catolică are în Moldova îi vine din vechile dănuiri domneşti”.
    Identitatea română a catolicilor din Moldova este augmentată, de asemenea, în punctul 26 al Dorinţelor partidei naţionale în Moldova, unde Kogălniceanu consideră că ortodocşii se cred singurii în măsură a avea drepturi politice, însă „istoria şi actele ne dovedesc că, în timpurile dinainte, şi catolicii folosia de asemine drituri. Şi încă astăzi dintre moldovenii catolici sunt carii unii au ajuns la întrebuinţarea driturilor politice, şi alţii stăpânesc moşii încă din vechile dănuiri. Sunt mai multe sate răzăşeşti lăcuite de catolici. Driturile politice, şi aceasta o cere epoha, trebuie dar date la toţi românii de lege catolică…”.

                                                          


*  *  *  *  *


Consiliul Europei despre Romano-catolicii din Moldova

         
           
    Identitatea română a catolicilor din Moldova este recunoscută în raportul privind respectarea drepturilor minorităţilor etnice şi religioase din România, unde (în urma verificărilor făcute de instituţiile europene), se constată că situaţia "ceangăilor" poate fi înţeleasă doar luând în considerare rezultatele concrete din teritoriu, acest document făcând referire la recensământul din anul 2002 pe teritoriul judeţului Bacău unde locuiesc majoritatea catolicilor, denumiţi "ceangăi" de literatura maghiară,
ocazie cu care numai 1769 persoane s-au declarat "ceangăi", în timp ce în judeţul Bacău sunt 119.618 credincioşi de religie Romano-Catolică.
     Acest document recunoaşte existenţa românilor de religie romano-catolică, respectarea drepturilor acestora, convieţuirea acestora alături de cetăţenii români de alte religii şi deasemenea este recunoscut adevărul, respectiv că cetăţenii de religie romano-catolică sunt români, nu "ceangăi" sau "maghiari-ceangăi".
       Documentul (în limba engleză) poate fi accesat pe situl Consiliului Europei - aici

                                                          


*  *  *  *  *


Certitudini științifice

Testele ADN stabilesc originea romano-catolicilor din Moldova

         
           

    Teste ADN pentru stabilirea originii etnice a ceangăilor au stabilit că din punct de vedere genetic (ca și al culturii tradiționale), romano-catolicii din Moldova (ceangăii) sunt români și sunt diferiți de unguri.

        Aceste teste au stabilit că populația din Ungaria de azi, este de origine europeană nu mongoloidă, ungurii nu sunt înrudiți genetic cu triburile maghiare, hune, turcice sau cu populații vorbitoare de limbi fino-ugrice (finlandezi, estonieni), nici cu populații  din zona caucaziană sau cu iranienii ci că ungurii sunt descendenții populației europene ce exista în Panonia și Bazinul Carpatic înainte de venirea triburilor migratoare iar maghiarizarea a fost facută de elitele aflate la conducere.

        Ungurii sunt un amestec de români, slavi, germani și țigani, maghiarizați lingvistic, ungurii de azi fiind din punct de vedere genetic cel mai mult apropiați de slavi și țigani.

       
Prezentare video în limba română:
       Partea I a - aici  
       Partea a II a - aici
      
Partea a III a - aici
       
Partea a IV a - aici

Prezentare video în limba engleză:
      Prezentarea I - aici
      Prezentarea II - aici
      Prezentarea III - aici   (Cuvinte româneşti în limba maghiară)


        Cei interesați de conținutul acestor documente și articole pot accesa adresele de mai jos:

   
1) Diversitatea cromozomială în Europa (în limba engleză) - aici  
    2) Genetica umană în Europa - populaţia ungurească  veche (în limba engleză) - aici  
    3) Istoria populaţiei africane din punct de vedere al variaţiei cromozomiale (în limba engleză) - aici  
    4) Ungurii nu au descendenţă asiatică (în limba engleză) - aici  
    5) Migraţia populaţiilor (în limba engleză) - aici
    6) Polimorfismul cromozomial la populaţia ungară (în limba engleză) - aici
    7) Polimorfismul cromozomial la populaţia ungară (în limba engleză) - aici
    8) Genetica umană în India - afinităţi cu populaţia ungariei (în limba engleză) - aici  
    9) Genetica populaţiilor balcanice - Bulgaria (în limba engleză) - aici  
    10) Grupurile etnice din Transilvania (în limba engleză) - aici
    11) Structura etnică a ungurilor din România (în limba engleză) - aici


                                                          

Despre Asociaţia Romano-Catolicilor "Dumitru Mărtinaş" şi despre romano-catolici (ceangăi)

Toate articolele şi materialele paginilor acestui website sunt înregistrate şi protejate de legile dreptului de autor. Nici un material de pe acest website nu poate fi reprodus parţial, integral sau modificat fără permisiunea noastră.

Start Despre Cultura Comunităţi Istorie Religie Cărţi Legături Forum

Contact