|
Asociaţia
"Dumitru
Mărtinaş" - reprezentanta Romano-Catolicilor din regiunea
istorică
Moldova - România
(românii
denumiţi de literatura maghiară
"ceangăi"; în maghiară "csango" "csangos"; în
franceză
Tchangos; în germană Tschangos; în engleză Changos)
- Asociation
"Dumitru Mărtinaş" - representing Roman-Catholics of
Moldavia (so called "csango" or "csangos"). |
English
version
 |
Asociaţia
|
|
Romano-Catolicilor
|
|
| "Dumitru
Mărtinaş" |
|
 |
|
|
VIAŢA
ŞI ACTIVITATEA
PROFESORULUI
"DUMITRU MĂRTINAŞ"
 Profesorul Dumitru Mărtinaş în uniformă militară din timpul primului război mondial
|
Dumitru Mărtinaş s-a născut la 11 mai 1897
în
localitatea Butea comuna Miclăuşeni judeţul Neamţ (în prezent
localitatea aparţine de judeţul Iaşi) din părinţi ţărani cu străbuni
toţi romano-catolici (aşa-zişi ceangăi). De mic copil a manifestat o puternică dorinţă de
cunoaştere, a fost un elev silitor şi a reuşit să urmeze cursurile
superioare şcolare.
A absolvit facultatea de filologie a
Universităţii
din Iaşi în anul 1922, studiind limba şi literatura
română,
limba latină şi filozofia.
A fost înrolat şi a luptat pe
front în primul război mondial.
După terminarea studiilor universitare a lucrat în învăţământ de la 12 octombrie 1921 la Liceul german şi Şcoala Normală
din Cernăuţi, la Liceul German din Trontino, judeţul Cetatea Albă, la Şcoala Medie nr. 2 din Arad, la Liceul ,,Principele
Nicolae’’ din Sighişoara, iar de la 1 septembrie 1925 la Liceul
,,Alexandru Papiu Ilarian’’ din Targu-Mureş unde a funcţionat în
trei perioade : 1925-1940; 1945-1948 şi 1955-1958, iar
ca director între anii 1934-1936.
S-a pensionat în anul 1962 şi
s-a stabilit la
Buzău unde a murit la 3 februarie 1979.
Opera sa ştiinţifică cuprinde
câteva eseuri
pedagogice şi lucrarea “Originea ceangăilor din
Moldova” la
care a lucrat o viaţă întreagă. A scris numeroase studii şi articole a rostit cuvântări de suflet la reaşezarea plăcii
dedicată amintirii popasului lui Mihai Eminescu ,,La calul alb’’
din Târgu-Mureş, str Călăraşilor (16 iunie 1946) şi întrucât a făcut
parte din Comitetul de iniţiativă pentru ridicarea monumentului lui
Papiu (1927), tot Dumitru Mărtinaş a fost cel care a rostit
cuvântarea cu prilejul festivităţilor de reaşezare a bustului în faţa şcolii (22 decembrie 1957).
Pentru a redacta principala sa lucrare, în aprope
50 de ani
a făcut cercetări şi analize la faţa locului în peste 70 de
sate
cu locuitori romano-catolici (ceangăi).
|
,,Nevoile
profesionale - scria Dumitru Mărtinaş - m-au purtat prin Bucovina,
Basarabia, prin Transilvania, pe la Arad, Sighişoara, Târgu- Mureş.
Pretitudeni ţăranii români seamănă cu cei de la Butea. Toamna, copiii
de la Danes sau de la Voiniceni, Raciu şi din alte sate veneau la şcoală ghemuiţi în căruta cu fân pe salteaua de paie, speriaţi, nedumeriţi, întovărăşiţi de părinţii lor, ţărani
apăsaţi de toate umilinţele şi nevoile vieţii lor amărâte
cu gândul de a pregăti copiilor un drum mai lesnicios, o viaţă mai
omenească. Mărturisesc că toţi acesti copii îmi inspirau o profundă
simpatie căci îmi aduceau aminte de mine de copilul care odinioară, în 1907, ghemuit într-o căruţă cu fân alături de tata intram în Iaşi
pe uliţa Păcurarilor, speriat de larma oraşului şi a tramvaielor. De
aceea i-am iubit pe acesti băieţaşi, i-am ocrotit, i-am incurajat şi
ajutat după puteri în tot cursul carierei mele.
Stabilit la
Târgu-Mureş, ca profesor la Liceul ,,Alexandru Papiu Ilarian’’ am
predat limba şi literatura română şi la Liceul unguresc
romano-catolic. Directorul şi colegii unguri, aflând că sunt
ceangău, m-au primit cu mare bunăvoinţă, dar nu-şi puteau ascunde
dezamăgirea: eu ceangău - şi ungur după
părerea lor- nu ştiam nici o boabă ungurească. Am cunoscut elevi
secui, părinţii lor, am cunoscut ţărani secui pe care i-am cercetat
cu mare atenţie. Oameni gospodari şi înstăriţi, mândri : nu
semănau cu ţăranii ceangăi din Moldova noastră, nici la vorbă, nici
la port, nici la obiceiuri. Alţi oameni alt stil de viaţă. În schimb,
la ,,Papiu Ilarian’’ printre copiii de valahi şi mai ales cu
părinţii lor, ţărani cuviincioşi şi modeşti, m-am simţit todeauna
printre ai mei şi sunt dator să mărturisesc că timp de 37 de ani,
părinţii şi copiii satelor ardeleneşti mi-au dăruit în orice împrejurare o dragoste caldă şi curată care şi astăzi mă mişcă până
la lacrimi. A fost ceea mai preţioasă răsplată a ostenelilor mele de
dascăl’’.
|
|
* * * * *
|
Lucrarea
"Originea ceangăilor din Moldova"
Lucrarea profesorului Dumitru
Mărtinaş intitulată : ,,Originea
ceangăilor din Moldova’’ a fost tipărită prin
insistenţele şi grija cunoscuţilor oamenii de cultură Ion Coja şi
V.M. Ungureanu. În
urma lecturării manuscrisului profesorul Ion Coja descifrează
perfect profilul moral şi intelectual al autorului : ,,
un om
cinstit şi erudit, un om de o conduită profesională fără reproş, un
om drept, cu un desăvarşit simţ moral. Puţine lucrări ştintifice îngănduie cititorului să-i facă un portret autorului. Această
lucrare a lui Mărtinaş ridicându-se împotriva unor teze unanim
acceptate, ridicându-se cu amărăciunea si obida celui ce se vede
neînţeles
chiar de ai săi, demontând metodic - sine ira et studio - monumentul
neadevărului, scornit adeseori din rea-credinţă mai mult decât
neştiinta... această lucrare mă apropie cel mai mult de omul ce o
scrisese ca o destăinuire deşi tăinuirea era o altora în pofida unui
adevăr care pentru autor se află la lumina zilei uşor de cunoscut de
cine s-ar fi ostenit, înainte de orice să-i intrebe pe ceangăii înşişi ce sunt. Autorul, el însuşi ceangău.... scrie pentru a apăra un
drept ce se află deasupra oricăror interese politice : dreptul
moral de a-ţi cunoaste şi asuma propria indentitate. Nu ţine Dumitru
Mărtinaş să facă pe placul nimănui afirmându-şi originea românească ci face numai pe placul conştiintei sale, angajată într-o febrilă
căutare a adevărului şi-şi asumă în cele din urmă o identitate etnică
românească numai în măsura în care o consideră conformă cu adevărul, căci adevărul a fost interesul în care Dumitru Mărtinaş s-a simţit
animat în cercetările sale’’.
Astfel, profesorul
Dumitru Mărtinaş se dovedeşte a fi fost un vrednic continuator al
gândirii lui Alexandru Papiu Ilarian care în lucrarea ,,Istoria
Românilor din Dacia Superioară’’( vol. II, Viena, 1852) scria :
,, Adevărul fiindu-mi legea supremă şi
luceafărul întru toate, l-am scris şi l-am spus amicului şi
inamicului într-o formă fără părtinire’’.
Originea şi
înţelesul denumirii ceangău
În
limba română, cuvântul ceangău nu are nici un
înţeles.
În
literatura maghiară, cuvântul ceangău a fost folosit pentru
prima
dată în "Notitia" scrisă de Petru Zöld, redactată
în
anul 1780, unde termenul apare sub forma csángó-magyar.
Geneza
cuvântului ceangău este următoarea:
a)
csángani = a se corci (în sens biologic)
b)
csángó-beszéd = vorbire corcită
(în sens lingvistic)
c)
csángó-magyar = maghiar corcit (cel care vorbeşte
o limbă amestecată)
|
| Viaţa şi activitatea profesorului
Dumitru Mărtinaş |
| Toate
articolele şi materialele paginilor acestui website sunt
înregistrate şi protejate de legile dreptului de autor. Nici
un
material de pe acest website nu poate fi reprodus parţial, integral sau
modificat fără permisiunea noastră. |
|
|