Asociaţia "DumitruMărtinaş" - reprezentanta Romano-Catolicilor din regiunea istorică Moldova - România (românii denumiţi  de literatura maghiară "ceangăi"; în maghiară "csango" "csangos"; în franceză Tchangos; în germană Tschangos; în engleză Changos) - Asociation "Dumitru Mărtinaş" - representing Roman-Catholics of Moldavia (so called "csango" or "csangos").
English version


VIAŢA ŞI ACTIVITATEA  PROFESORULUI DUMITRU MĂRTINAŞ

Dumitru Martinas militarProfesorul Martinas si familiaDumitru Martinas
      Dumitru Mărtinaş s-a născut la 11 mai 1897 în localitatea Butea comuna Miclăuşeni judeţul Neamţ (în prezent localitatea aparţine de judeţul Iaşi) din părinţi ţărani cu străbuni toţi romano-catolici (aşa-zişi ceangăi). De mic copil a manifestat o puternică dorinţă de cunoaştere, a fost un elev silitor şi a reuşit să urmeze cursurile superioare şcolare.
       A absolvit facultatea de filologie a Universităţii din Iaşi în anul 1922, studiind limba şi literatura română, limba latină şi filozofia. A fost înrolat şi a luptat pe front în Primul Război Mondial.
       După terminarea studiilor universitare a lucrat în învăţământ de la 12 octombrie 1921 la Liceul german şi Şcoala Normală din Cernăuţi, la Liceul German din Trontino, judeţul Cetatea Albă, la Şcoala Medie nr. 2 din Arad, la Liceul ,,Principele Nicolae’’ din Sighişoara, iar de la 1 septembrie 1925 la Liceul ,,Alexandru Papiu Ilarian’’ din Targu-Mureş unde a funcţionat în trei perioade : 1925-1940; 1945-1948  şi 1955-1958, iar ca director între anii 1934-1936.
       S-a pensionat în anul 1962 şi s-a stabilit la Buzău unde a murit la 3 februarie 1979.
      Opera sa ştiinţifică cuprinde câteva eseuri pedagogice şi lucrarea “Originea ceangăilor din Moldova” la care a lucrat o viaţă întreagă. A scris numeroase studii şi articole a rostit cuvântări de suflet la reaşezarea plăcii dedicată amintirii popasului lui Mihai Eminescu ,,La calul alb’’ din Târgu-Mureş, str Călăraşilor (16 iunie 1946) şi întrucât a făcut parte din Comitetul de iniţiativă pentru ridicarea monumentului lui Papiu (1927), tot Dumitru Mărtinaş a fost cel care a rostit cuvântarea cu prilejul festivităţilor de reaşezare a bustului în faţa şcolii (22 decembrie 1957).
     Pentru a redacta principala sa lucrare, în aproape 50 de ani, a făcut cercetări şi analize la faţa locului în peste 70 de sate cu locuitori romano-catolici (ceangăi)
Dumitru Martinas (al patrulea pe randul de sus, de la stanga la dreapta) si colectivul profesoral de la Liceul din Targu Mures
,,Nevoile profesionale - scria Dumitru Mărtinaş - m-au purtat prin Bucovina, Basarabia, prin Transilvania, pe la Arad, Sighişoara, Târgu- Mureş. Pretitudeni ţăranii români seamănă cu cei de la Butea. Toamna, copiii de la Danes sau de la Voiniceni, Raciu şi din alte sate veneau la şcoală ghemuiţi în căruta cu fân pe salteaua de paie, speriaţi, nedumeriţi, întovărăşiţi de părinţii lor, ţărani apăsaţi de toate umilinţele şi nevoile vieţii lor amărâte cu gândul de a pregăti copiilor un drum mai lesnicios, o viaţă mai omenească. Mărturisesc că toţi acesti copii îmi inspirau o profundă simpatie căci îmi aduceau aminte de mine de copilul care odinioară, în 1907, ghemuit într-o căruţă cu fân alături de tata intram în Iaşi pe uliţa Păcurarilor, speriat de larma oraşului şi a tramvaielor. De aceea i-am iubit pe acesti băieţaşi, i-am ocrotit, i-am incurajat şi ajutat după puteri în tot cursul carierei mele.
       Stabilit la Târgu-Mureş, ca profesor la Liceul ,,Alexandru Papiu Ilarian’’ am predat limba şi literatura română şi la Liceul unguresc romano-catolic. Directorul şi colegii unguri, aflând că sunt ceangău, m-au primit cu mare bunăvoinţă, dar nu-şi puteau ascunde dezamăgirea: eu ceangău - şi ungur după părerea lor- nu ştiam nici o boabă ungurească. Am cunoscut elevi secui, părinţii lor, am cunoscut ţărani secui pe care i-am cercetat cu mare atenţie. Oameni gospodari şi înstăriţi, mândri : nu semănau cu ţăranii ceangăi din Moldova noastră, nici la vorbă, nici la port, nici la obiceiuri. Alţi oameni alt stil de viaţă. În schimb, la ,,Papiu Ilarian’’ printre copiii de valahi şi mai ales cu părinţii lor, ţărani cuviincioşi şi modeşti, m-am simţit todeauna printre ai mei şi sunt dator să mărturisesc că timp de 37 de ani, părinţii şi copiii satelor ardeleneşti mi-au dăruit în orice împrejurare o dragoste caldă şi curată care şi astăzi mă mişcă până la lacrimi. A fost ceea mai preţioasă răsplată a ostenelilor mele de dascăl’’.

Lucrarea "Originea ceangăilor din Moldova"

     Lucrarea profesorului Dumitru Mărtinaş intitulată : ,,Originea ceangăilor din Moldova’’ a fost tipărită prin insistenţele şi grija cunoscuţilor oamenii de cultură Ion Coja şi V.M. Ungureanu. În urma lecturării manuscrisului profesorul Ion Coja descifrează perfect profilul moral şi intelectual al autorului : ,, un om cinstit şi erudit, un om de o conduită profesională fără reproş, un om drept, cu un desăvarşit simţ moral. Puţine lucrări ştintifice îngănduie cititorului să-i facă un portret autorului. Această lucrare a lui Mărtinaş ridicându-se împotriva unor teze unanim acceptate, ridicându-se cu amărăciunea si obida celui ce se vede neînţeles chiar de ai săi, demontând metodic - sine ira et studio - monumentul neadevărului, scornit adeseori din rea-credinţă mai mult decât neştiinta... această lucrare mă apropie cel mai mult de omul ce o scrisese ca o destăinuire deşi tăinuirea era o altora în pofida unui adevăr care pentru autor se află la lumina zilei uşor de cunoscut de cine s-ar fi ostenit, înainte de orice să-i intrebe pe ceangăii înşişi ce sunt. Autorul, el însuşi ceangău.... scrie pentru a apăra un drept ce se află deasupra oricăror interese politice : dreptul moral de a-ţi cunoaste şi asuma propria indentitate. Nu ţine Dumitru Mărtinaş să facă pe placul nimănui afirmându-şi originea românească ci face numai pe placul conştiintei sale, angajată într-o febrilă căutare a adevărului şi-şi asumă în cele din urmă o identitate etnică românească numai în măsura în care o consideră conformă cu adevărul, căci adevărul a fost interesul în care Dumitru Mărtinaş s-a simţit animat în cercetările sale’’.Astfel, profesorul Dumitru Mărtinaş se dovedeşte a fi fost un vrednic continuator al gândirii lui Alexandru Papiu Ilarian care în lucrarea ,,Istoria Românilor din Dacia Superioară’’( vol. II, Viena, 1852) scria : ,, Adevărul fiindu-mi legea supremă şi luceafărul întru toate, l-am scris şi l-am spus amicului şi inamicului într-o formă fără părtinire’’.

     Originea şi înţelesul denumirii ceangău:
     În limba română, cuvântul ceangău nu are nici un înţeles.
     În literatura maghiară, cuvântul ceangău a fost folosit pentru prima dată în "Notitia" scrisă de Petru Zöld, redactată în anul 1780, unde termenul apare sub forma csángó-magyar.
     Geneza cuvântului ceangău este următoarea:
a) csángani = a se corci (în sens biologic)
b) csángó-beszéd = vorbire corcită (în sens lingvistic)
c) csángó-magyar = maghiar corcit (cel care vorbeşte o limbă amestecată)

Toate articolele şi materialele paginilor acestui website sunt înregistrate şi protejate de legile dreptului de autor. Nici un material de pe acest website nu poate fi reprodus parţial, integral sau modificat fără permisiunea noastră.

Contact