Lucrarea profesorului Dumitru Mărtinaş intitulată : ,,Originea ceangăilor din Moldova’’ a fost tipărită prin insistenţele şi grija cunoscuţilor oamenii de cultură Ion Coja şi V.M. Ungureanu. În urma lecturării manuscrisului profesorul Ion Coja descifrează perfect profilul moral şi intelectual al autorului : ,, un om cinstit şi erudit, un om de o conduită profesională fără reproş, un om drept, cu un desăvarşit simţ moral. Puţine lucrări ştintifice îngănduie cititorului să-i facă un portret autorului. Această lucrare a lui Mărtinaş ridicându-se împotriva unor teze unanim acceptate, ridicându-se cu amărăciunea si obida celui ce se vede neînţeles chiar de ai săi, demontând metodic - sine ira et studio - monumentul neadevărului, scornit adeseori din rea-credinţă mai mult decât neştiinta... această lucrare mă apropie cel mai mult de omul ce o scrisese ca o destăinuire deşi tăinuirea era o altora în pofida unui adevăr care pentru autor se află la lumina zilei uşor de cunoscut de cine s-ar fi ostenit, înainte de orice să-i intrebe pe ceangăii înşişi ce sunt. Autorul, el însuşi ceangău.... scrie pentru a apăra un drept ce se află deasupra oricăror interese politice : dreptul moral de a-ţi cunoaste şi asuma propria indentitate. Nu ţine Dumitru Mărtinaş să facă pe placul nimănui afirmându-şi originea românească ci face numai pe placul conştiintei sale, angajată într-o febrilă căutare a adevărului şi-şi asumă în cele din urmă o identitate etnică românească numai în măsura în care o consideră conformă cu adevărul, căci adevărul a fost interesul în care Dumitru Mărtinaş s-a simţit animat în cercetările sale’’.

          Astfel, profesorul Dumitru Mărtinaş se dovedeşte a fi fost un vrednic continuator al gândirii lui Alexandru Papiu Ilarian care în lucrarea ,,Istoria Românilor din Dacia Superioară’’( vol. II, Viena, 1852) scria : ,, Adevărul fiindu-mi legea supremă şi luceafărul întru toate, l-am scris şi l-am spus amicului şi inamicului într-o formă fără părtinire’’.