Asociaţia "Dumitru Mărtinaş" - reprezentanta Romano-Catolicilor din regiunea istorică Moldova - România (românii denumiţi  de literatura maghiară "ceangăi"; în maghiară "csango" "csangos"; în franceză Tchangos; în germană Tschangos; în engleză Changos) - Asociation "Dumitru Mărtinaş" - representing Roman-Catholics of Moldavia (so called "csango" or "csangos"). English
 version


     Asociaţia Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş” reacționează la minciunile maghiare ale expoziției foto din Italia, ”Csango – Mostra fotografica di Stefano Marzoli”

     Asociaţia Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş” a luat cunoştinţă de organizarea în perioada 26.01. 2013-26.02.2013 în incinta unei clădiri aparţinând Primăriei oraşului Bologna (Italia) a unei expoziţii fotografice (autor: Stefano Marzoli) dedicate „ceangăilor” din Moldova.

     În prezentarea expoziţiei, organizatorii vorbesc de „o minoritate antică maghiară, de religie catolică, care riscă să fie extirpată de către o Romanie ortodoxă modernă”. Mai mult, după părerea organizatorilor, „ceangăii s-au stabilit în Moldova încă în Evul Mediu, în urma cuceririi acesteia de către unguri”, conservându-şi chiar „o arhaică limbă maghiară”.

     Fabulaţia merge mai departe, afirmându-se că teritoriul unde locuiesc astăzi ceangăii care „sunt persecutaţi, a fost întotdeauna o poartă a Orientului către Europa”. În mod la fel de bizar se acreditează şi ideea că „prin Moldova trece marea stepă euroasiatică ce leagă China de câmpiile Ungariei … spaţiu locuit de popoare şi culturi diverse”.

     Asociaţia Romano-Catolicilor din Moldova atrage atenţia asupra faptului că atît fotografiile, cât şi informaţiile ataşate acestei manifestări, nu reflectă situaţia reală a minorităţii romano-catolicilor din Moldova, impropriu numiţi „ceangăi”.

     Nu putem fi de acord de la bun început cu folosirea termenului „ceangău – csango” ca nume etnic la adresa catolicilor din Moldova. De asemenea, nu putem accepta mesajul pe care îl transmite Stefano Marzoli prin intermediul fotografiilor expuse. În mod paradoxal, el asociază „sărăcia şi mizeria” în care trăiesc „ceangăii” de o pretinsă asimilare forţată a lor, de discriminarea culturală, etnică, socială, religioasă practicată de statul român care „nu le acordă aceleaşi drepturi ca şi etnicilor români de confesiune ortodoxă”.

     Din păcate, o astfel de abordare şi prezentare a situaţiei comunităţii catolicilor din Moldova a fost făcută în repetate rânduri, făcând se pare parte dintr-un plan de discreditare a statului român în ceea ce priveşte problema minorităţilor. Amintim aici doar opiniile exprimate relativ recent de însuşi Vicepreşedintele Parlamentului European, Tőkés László, care, referindu-se la situaţia “ceangăilor” din România a vorbit despre existenţa unui “genocid cultural” împotriva acestei “minorităţi”, subliniind că identitatea lingvistică şi culturală a acesteia poate dispărea şi că “în urma politicii de asimilare practicată timp de mai multe decenii, pierderea limbii materne a căpătat proporţii tragice: maghiarii ceangăi nu îşi pot folosi în mod liber limba maternă nici în biserică şi nici în şcoală, rezultatul asupririi fiind asimilarea benevolă”.

     Insistăm şi pe această cale asupra faptului că nu putem fi de acord cu permanentele încercări de maghiarizare forţată a catolicilor din Moldova de către grupuri restrânse de asociaţii şi fundaţii finanţate din fonduri ale statului maghiar.

    Menţionăm că în Moldova, conform ultimelor recensăminte, peste 95% dintre locuitorii catolici s-au declarat români, respingând denumirea de “ceangău”.

     Identitatea românească a catolicilor din Moldova a fost dealtminteri relevată cu destulă claritate în concluziile cercetării sociologice întreprinse în anul 2002 de către Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS, din cadrul Universităţii Bucureşti.

     Limba lor maternă a fost şi este limba română. Graiul unguresc pe care o parte dintre ei îl folosesc în paralel cu graiul românesc transilvan este urmarea procesului de maghiarizare la care au fost supuşi strămoşii lor în Transilvania, înainte de a se stabili în Moldova.

     Insistăm şi pe această cale pe faptul că istoria, limba, cultura populară a locuitorilor catolici din Moldova relevă apartenenţa acestora la poporul român, iar necunoasterea tuturor acestor repere identitare duce la deturnarea identităţii acestor cetăţeni români şi europeni în egală măsură.

     Reiterăm faptul că nu putem vorbi de o minoritate etnică a “ceangăilor” din Moldova ci, cel mult de o “minoritate religioasă” a romano-catolicilor din Moldova.

 

Toate articolele şi materialele paginilor acestui website sunt înregistrate şi protejate de legile dreptului de autor. Nici un material de pe acest website nu poate fi reprodus parţial, integral sau modificat fără permisiunea noastră.

Start Despre Cultura Comunităţi Istorie Religie Cărţi Legături Forum

Contact