Asociaţia "DumitruMărtinaş" - reprezentanta Romano-Catolicilor din regiunea istorică Moldova - România (românii denumiţi  de literatura maghiară "ceangăi"; în maghiară "csango" "csangos"; în franceză Tchangos; în germană Tschangos; în engleză Changos) - Asociation "Dumitru Mărtinaş" - representing Roman-Catholics of Moldavia (so called "csango" or "csangos").
English version





Tradiţiile  Romano - Catolicilor
       Trecutul îşi are preţul lui de care nu trebuie să ne atingemdecât cu respect şi recunoştinţă.   
      Datinile şi obiceiurile străbune păstrate în satele cu populaţie catolică din Moldova s-au conservat şi transmis din generaţie în generaţie cu o grijă deosebită, subliniindu-le identitatea românească, tradiţiile strămoşeşti bucurându-se şi astăzi de o preţuire deosebtă.
     Recursul la tradiţie, prin respectarea unor rânduieli şi concepţii despre lume şi viaţă statuate în timp, este încă un indiciu al vechimii acestei populaţii, al identificării totale cu neamul românesc.
     Traditii ceangaiPăstrarea nealterată a datinilor, credinţelor şi practicilor ritual-ceremoniale, comune întregii naţiuni din care fac parte, dovedeşte vechimea şi vigoarea spirituală a acestei populaţii. Sunt bunuri ce s-au sedimentat în succesiunea generaţiilor, alcătuind acea zestre imuabilă pe care o reprezintă specificul etnic.
     La nivelul mentalităţii, există în aşezările catolicilor din Moldova un cult al tradiţiei şi al neamului, al păstrării valorilor moştenite din bătrâni, în ciuda neajunsurilor sau injustiţiilor cu care oamenii s-au confundat.
      Tradiţiile catolicilor moldoveni se aseamănă, unele până la identificare cu tradiţiile românilor ortodocşi din regiunea Moldova sau cu tradiţiile românilor din alte regiuni istorice româneşti, în special cu cele ale românilor ardeleni.
     Astfel, asezările catolicilor moldoveni poartă toate caracteristicile habitatului rural românesc şi moldovean, unele din ascestea identificându-se sub toate aspectele cu cele ale populaţiei ortodoxe. Arhitectura rurală pastrată de catolicii moldoveni este prezentă în aşezările acesora în toate formele de localităţi de la cele răsfirate şi până la cele adunate fiind regasită în construcţiile arhitectonice din sat având ca limită exterioară hotarul străjuit uneori de stâlpi antropomorfi, troiţe sau cruci.
      Casele catolocilor moldoveni nu se deosebesc de cele ale ortodocşilor şi sunt făcute din bârne aşezate în cununi sau pe furci, din vălătuci sau chirpici, aşezate pe tălpi sau direct pe pământ, cu acoperişul în patru ape, specific casei tradiţionale româneşti.
      Fac parte din piesele vestimentare ale catolicilor moldoveni şi obiecte care deşi sunt denumite altfel decât în alte regiuni ale ţării sunt echivalenteale unor piese vestimentare purtate de femei din Oltenia şi Muntenia. Astfel în satele catolicilor moldoveni încă se mai poartă catrinţa ca piesă a costumului popular femeiesc care nu este aşezată în faţă şi în spate aşa cum se obisnuieşte în Oltenia şi Muntenia. La sărbători se poarta cămaşa cu platcă sau cămaşa cu bezărău.
     Costumul popular bărbătesc este mai simplu şi se poartă astăzi doar cu prilejul unor manifestări religioase având ca piese componente cămaşa dreaptă sau cămaşa cu poale precum şi iţarii confecţionaţi din pânză de bumbac sau de lână ţigaie iar pe vreme friguroasă se poartă cioarecii făcuţi din pânză de lână albă numită dimie sau aba.
     Obiceiurile tradiţionale alcătuesc un repertoriu impresionant însoţind principalele momente din viaţa omului a cărui evoluţie este urmarită de la naştere până la moarte.
    Obiceiurile premaritale se desfăşurau într-o strânsă relaţie cu unele sărbători –lăsatul secului, Paştele, Craciunul, hramul bisericii, precum şi cu o serie de prilejuri folclorice cum ar fi şezătoarea, claca, hora satului.
     Folclorul popular tradiţional al catolicilor moldoveni include colinde, cântece, poezii, basme, descântece, asemănătoare sau identice cu ale românilor din alte regiuni ale ţării.
    În tradiţia satelor catolice din Moldova, un loc aparte il ocupă ritualurile aflate în strânsă legatură cu activitatea de agricultori şi crescători de animale a locuitorilor precum şi în legătură cu sărbătorile religioase creştine.
    Informaţii detaliate în legătură cu tradiţiile romano-catolicilor moldoveni, argumente şi dovezi ale originii româneşti a acestora, se regăsesc în lucrările ştiinţifice afişate pe site.
    Argumente ale originii româneşti a ceangăilor sunt regăsite şi în studiile privitoare la populaţia din localităţile Faraoani, Valea Mare şi Somuşca.

Toate articolele şi materialele paginilor acestui website sunt înregistrate şi protejate de legile dreptului de autor. Nici un material de pe acest website nu poate fi reprodus parţial, integral sau modificat fără permisiunea noastră.

Contact